Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a emis luni seara o comunicare oficială în care încearcă să înlăture semnele de întrebare legate de relația instituției sale cu documentarul „Justiție capturată”, produs și difuzat de portalul Recorder în decembrie anul trecut. Într-o interpelație cunoscută pentru abordarea critică vizavi de sistemul judiciar, comunicatul ei pare să încerce să clarifice anumite aspecte, însă începe cu o precizare incomplet adevărată, fapt ce a atras deja reacții din partea unor reprezentanți ai societății civile și ai opiniei publice.
Reacția oficială a Curții de Apel București
Liana Arsenie susține că mesajul său este „menit să clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale”, însă în textul comunicatului sunt prezente anumite afirmații contestate. În special, pare să ironizeze percepția publică și criticile aduse sistemului, afirmând că unele interpretări ale documentarului nu reflectă adevărul sau „sunt distorsionate”. Această abordare a fost primită cu reticență, mai ales având în vedere contextul în care în ultimii ani sistemul judiciar din România a trecut prin numeroase conflicte mediatice și solicitări de reformă profundă din partea societății civile și a Europeană.
Contextul și conținutul documentarului „Justiție capturată”
Documentarul „Justiție capturată”, difuzat de Recorder, a scos în evidență percepții cisifrate și experiențe individuale despre nereguli, influențe nepotrivite și dificultăți în accesul la justiție în sistemul românesc. Materialul a fost publicat în plină dezbatere publică despre curățarea și modernizarea Justiției, iar reacțiile din partea conducerii Curții de Apel și a altor oficiali au fost, în general, critice sau defensive, în ciuda faptului că ancheta cenzurează diverse cazuri de probleme legate de corupție, influență externă sau practici penale.
Liana Arsenie afirmă în comunicat că relatarea și interpretările din documentar „nu reflectă realitatea instituției” și că unele afirmații pot chiar prejudicia imaginea și încrederea în sistem. Însă, criticii și jurnaliștii care au urmărit lucrările indică faptul că, din contră, filmul aduce în discuție probleme reale, recunoscute uneori sub acoperirea normelor juridice.
Reacțiile și implicațiile pentru sistemul judiciar
Reacția oficială a reprezentantului Curții de Apel București continuă într-un ton defensiv, dar fără a oferi soluții concrete sau explicații clare pentru problemele delicate ridicate în film. În timp ce instituțiile pot demonstra integritate sau pot explica anumite decizii, comunicatul pare să fie mai mult o încercare de a controla imaginea publică decât o pledoarie pentru reforme concrete.
Aceasta a adus în discuție tensiunile persistente între sistem și societate, mai ales în contextul în care în ultimii ani s-a impus tot mai mult ideea unei nevoii urgente de transparență și responsabilitate în Justiție. Criticii spun că astfel de reacții oficiale servesc mai mult profilului public al instituției și încearcă să minimizeze problemele, decât să pună pe masă soluții reale.
Unde se îndreaptă situația?
Este clar că disputa dintre oficialii judiciari și cei care solicită reforme nu va fi ușor de conciliat. În timp ce Curtea de Apel București, prin vocea Lianei Arsenie, încearcă să preîntâmpine critici și să apere integritatea instituției, percepția publicului și a experților rămâne uneori că sistemul are nevoie de o reformă profundă, nu de comunicații oficiale.
De la apariția filmului, au fost avansate idei precum implementarea unor mecanisme mai eficiente de transparență și control. În același timp, oficialii continuă să susțină că strategia lor este una de întărire a încrederii în sistem și de respectare a rigorii legale, chiar dacă rămâne dificil de stabilit până unde poate merge această strategie în fața unor probleme cu rădăcini adânci.
În ultimă instanță, următoarele luni vor fi decisive pentru a vedea dacă discursul oficial se va ajusta în direcția unei reale reforme sau dacă acțiunile vor rămâne în continuare în umbra unor declarații care nu aduc soluții concrete. Societatea civilă și presa continuă să urmărească cu atenție, iar semnele unui proces de autoreflecție sau, dimpotrivă, de apărare rigidă a status quo-ului, vor fi moneda cea mai valoroasă în lupta pentru încrederea în Justiție.
