Sediile instanțelor și parchetelor din România consumă milioane de euro anual în chirii, iar Curtea de Apel București se află pe un loc fruntaș în topul celor mai scumpe cheltuieli. Potrivit unei analize recente, instituțiile judiciare din țară alocă sume considerabile pentru spațiile închiriate, în timp ce ministrul Justiției pare să nu aibă în vedere un plan coerent de reducere a acestor cheltuieli, care pun presiune pe bugetul național.
Pe trei în clasamentul valorii chiriilor plătite, Curtea de Apel București își atribuie un loc de frunte, cu cheltuieli de peste un milion de euro pentru două secții ale Tribunalului București și arhivă. Sediul situat pe Lipscani, unde își desfășoară activitatea Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, se află printre cele mai costisitoare, cu o chirie lunară de 74.000 de euro. Proprietarul, firma Geres Real Estate, este administrată de o companie cu legături directe cu fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac, ceea ce ridică întrebări despre transparența și justificarea acestor plăți.
Ministrul Radu Marinescu nu a oferit explicații concrete legate de această situație, menționând doar că nu pare să existe un plan strategic multianual pentru reducerea costurilor în domeniul imobiliar al justiției. Cu toate acestea, analiza evidențiază că parchetele din întreaga țară, inclusiv Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT, cheltuie anual împreună peste 2,7 milioane de euro doar pe chirii. Comparativ cu aceste cifre, investițiile în infrastructura nouă par a fi marginale și răspund mai mult unor capricii în loc de o strategie solidă de eficientizare a sistemului.
Relocarea sediului DNA, un exemplu de cheltuială cu miză politică sau economică?
Direcția Națională Anticorupție a anunțat recent că are în plan mutarea din imobilul închiriat, odată ce finalizată construcția noului sediu, un proiect susținut de Compania Națională de Investiții. În plus, oficialii DNA au menționat că “simpla existență a unui dosar penal nu reprezintă, în sine, un criteriu legal de excludere de la participarea la licitație”, sugerând că relocarea va fi realizată în condiții competitive și transparente. Însă, aceste dezvăluiri nu schimbă imaginea unui sistem în care, de multe ori, banii publici sunt direcționați spre clădiri luxoase, mai ales în capitală, fără o justificare clară.
Registrul Comerțului, alt exemplu de cheltuieli exagerate
Pe lângă justiție, un alt sector cheltuiește enorm pentru spații închiriate. Registrul Comerțului, instituție esențială înghițind miliarde de euro anual, plătește închirii de peste 3,3 milioane de euro pe an pentru sediile din București și pentru oficiile județene. Cel mai scump contract, semnat în urmă cu un deceniu, prevede o chirie de 92.000 de euro lunar pentru clădirea de pe Intrarea Sectorului nr. 1, deținută de Estown Imobiliare SRL, companie administrată în ultimele decenii de aceeași firmă, cu legături suspecte la cercul corupției din zona politică.
Toate aceste cifre ridică o întrebare fundamentală despre modul în care sistemul judiciar și celelalte instituții publice gestionează resursele. În contextul în care multe alte domenii ale societății românești se confruntă cu probleme de infrastructură, infrastructura judiciară pare să fie prinsă în capcana unor cheltuieli excesive, aproape fără viziune pe termen lung.
Lipsa unui plan de modernizare și eficientizare, dar și nuanța legăturilor între proprietari și politicienii de top, au transformat aceste costuri într-un adevărat fenomen, acoperit dealta cu un văl de transparență precară. În timp ce bugetul de stat se cutremură sub presiunea acestor cheltuieli, perspectiva unei reforme reale rămâne încă departe.
Ultimele evoluții indică faptul că, dacă nu va exista o intervenție decisivă, aceste pete negre ale cheltuielilor din sistemul judiciar și nu numai vor continua să saboteze credibilitatea și eficiența instituțiilor românești, într-o țară unde, din păcate, adesea, în frunte se află interese economice ascunse sau legături obscure.
