Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dezvăluit că România a fost lăsată, în mod tacit, să suporte despăgubirile colosale cauzate de achiziția supraevaluată de vaccinuri anti-COVID de la Pfizer, sumă estimată la aproximativ 600 de milioane de euro. Deși decizia finală a fost luată în instanță, autoritățile române au refuzat să plătească integral și, în schimb, au acceptat să suporte o parte din aceste costuri, lăsându-se astfel vulnerabile în fața unei obligații financiare uriașe.
Cheltuieli supraevaluate pentru vaccinurile Pfizer
După ce România a pierdut procesul cu compania farmaceutică Pfizer, s-a aflat că țara noastră trebuie să plătească peste jumătate de miliard de euro pentru vaccinuri. Autoritățile au negociat anterior prețuri care s-au dovedit a fi mult mai mari decât cele ale altor state europene, ceea ce a generat controverse și întrebări despre modul de gestionare a achizițiilor.
Deși oficialii au declarat că au respectat toate procedurile legale, explicațiile actuale indică faptul că țara noastră s-a aflat într-o poziție vulnerabilă, fiind nevoită să suporte costuri nejustificate, în condițiile în care alte state au negociat prețuri mult mai convenabile cu același gigant farmaceutic.
Refuzul autorităților de a prelua toate costurile
Potrivit declarației Ministrului Rogobete, autoritățile române nu au fost de acord să suporte întreaga sumă impusă de instanță. În loc să plătească în totalitate despăgubirile, acestea au încercat să limiteze impactul financiar, însă instanța a decis în favoarea Pfizer, obligând statul român la plata integrală.
Decizia a fost criticată dur de opoziție și de experți în domeniu, care consideră că astfel România a fost pusă în situația de a suporta costuri exagerate în condițiile în care negocierile au fost făcute fără transparență, iar prețurile au fost supraevaluate.
Pentru a minimiza impactul, autoritățile au încercat să negocieze cu firma farmaceutică pentru amânarea plății sau pentru reducerea sumei, dar acestea au rămas fără succes. În prezent, suma totală se ridică la aproape 600 de milioane de euro, o cifră ce pune o presiune uriașă pe bugetul public și ridică întrebări despre responsabilitatea decidenților.
De cele mai multe ori, criticii afirmă că România a fost un simplu „jucător” în jocul de negociere, având de suferit din cauza lipsei unui sistem transparent și dur pentru gestionarea contractelor. Astfel, statul a fost lăsat să suporte o cheltuială uriașă, fără să obțină beneficii reale din investiție.
Diferențe majore între prețurile plătite de România și cele ale altor state europene în privința vaccinurilor Pfizer au fost semnalate de experți, iar o parte din analiza situației arată că țara noastră a acceptat condiții mai puțin favorabile, în condiții de criză și presiune publică.
Cererea de despăgubiri a fost contestată de mai mulți avocați, iar decizia finală a instanței a confirmat obligația statului de a plăti suma imensă, chiar dacă negocierea a fost considerată superficială sau abia la limita legalității. Anterior, autoritățile au refuzat să admită că au avut parte de un proces de achiziție deficitar, dar oficialii au fost nevoiți să recunoască în fața judecătorilor prețurile plătite, fără a putea interveni ulterior.
Prin această decizie, România rămâne în evidență nu doar pentru suma uriașă de bani, ci și pentru modul în care a gestionat negocierea și implicarea în contracte cu marii producători farmaceutici. În 2023, plata va fi inclusă în bugetul de anul acesta, iar guvernul a anunțat că va adopta măsuri pentru a remedia în parte deficiențele din gestionarea achizițiilor publice în cazul pandemiei.
