Oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce o parte din ADN-ul neanderthalienilor continuă să existe în genomul uman, deși selecția naturală a eliminat o mare parte din acesta. Studiile recente arată că ADN-ul moștenit de la strămoșii noștri antici influențează structura creierului și poate contribui la tulburări psihiatrice precum schizofrenia și depresia.
În urmă cu aproximativ 40.000 de ani, specia Homo sapiens s-a încrucișat cu neanderthalienii, rezultând în transferul de material genetic. Deși o mare parte din acest ADN a fost eliminat de-a lungul timpului, aproximativ două procente din genomul populațiilor non-africane conține încă ADN de Neanderthal.
Impactul genetic asupra creierului
Pentru a investiga efectele acestui ADN asupra creierului uman, cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie. Aceștia au corelat sute de trăsături neurologice diferite cu variante genetice derivate de la neanderthalieni. Rezultatele, care urmează să fie evaluate de experți, au evidențiat 28 de poziții genetice specifice unde ADN-ul de Neanderthal pare să modifice dezvoltarea neurologică.
Una dintre cele mai semnificative descoperiri vizează gena DAAM1 de pe cromozomul 14. Variantele de Neanderthal ale acestei gene sunt asociate cu modificări morfologice în cortexul occipital și parietal. Interesant este, de asemenea, că acest ADN ar putea avea un efect protector împotriva schizofreniei, sugerând că unele trăsături genetice moștenite pot aduce beneficii.
Conexiuni cu tulburările de sănătate mintală
Alte gene, precum PRDM5 de pe cromozomul 4, au legătură cu subțierea cortexului frontoparietal și cu o predispoziție crescută către depresie severă, dependență și tulburări de personalitate. O altă genă, LC13A3, poate interfera cu structura substanței albe, posibil declanșând afecțiuni precum leucoencefalopatia și „crize neurologice episodice”.
Descoperirile sugerează că majoritatea variantelor genetice de Neanderthal care afectează morfologia creierului au avut efecte dăunătoare pentru oamenii moderni. Cu toate acestea, unele variante au reușit să evite selecția naturală și continuă să modeleze organizarea corticală și conectivitatea în moduri subtile, dar semnificative din punct de vedere biologic. Aceste efecte pot avea consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice precum schizofrenia și depresia.
Concluziile studiului subliniază importanța înțelegerii impactului moștenirii genetice neanderthaliene asupra sănătății noastre mintale și a modului în care aceasta poate influența dezvoltarea creierului.
