Mii de orașe din Statele Unite folosesc de ani buni cititoare automate de numere de înmatriculare, însă noile sistemele integrate cu inteligență artificială ridică semne serioase de întrebare cu privire la libertățile civile și drepturile individuale. Aceste tehnologii permit colectarea și analizarea masivă a datelor despre mișcarea vehiculelor, fiind adesea folosite fără suficiente reglementări juridice pentru a limita utilizarea lor.
Infrastructură de supraveghere în expansiune în SUA
La nivel global, utilizarea camerelor pentru urmărirea plăcuțelor de înmatriculare a fost introdusă în anii 1970, în Marea Britanie, ca răspuns la conflictul cu IRA. În perioada respectivă, sistemele bazate pe camere de televiziune cu circuit închis monitorizau și înregistrau vehiculele care intrau și ieșeau din orașe. În timp, această tehnologie a fost adoptată pe scară largă în Statele Unite, fiind exploatată de companii precum Flock Safety.
În prezent, cititoarele automate de numere de înmatriculare sunt instalate în mii de localități, de la intersecții aglomerate și poduri, până la ieșirile de pe autostrăzi. Aceste dispozitive captează imagini ale vehiculelor și colectează date despre marcajele de timp, oferind astfel o bază de date extinsă despre deplasările vehiculare.
Contractele pentru aceste sisteme sunt adesea semnificative. În Tennessee, orașul Johnson City a încheiat în 2025 un contract de 8 milioane de dolari pe o perioadă de 10 ani, cu firma Flock Safety. În Virginia, Richmond a plătit peste un milion de dolari în ultimul an pentru menținerea propriului sistem, în ciuda opoziției din partea unor localnici.
Eficiența acestor sisteme este, însă, discutabilă. Până în prezent, nu există suficiente studii științifice care să confirme impactul clar asupra criminalității și siguranței publice. În vreme ce cheltuielile reprezintă un efort considerabil pentru autorități, beneficiile concrete rămân încă nescontate.
Riscuri privind confidențialitatea și utilizarea necontrolată a datelor
Cea mai mare îngrijorare vizează modul în care datele colectate sunt gestionate și folosite. În Statele Unite, lipsa unei legislații federale clare în domeniul protecției datelor face ca aceste informații să fie expuse riscului de utilizări abuzive. Spre deosebire de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) din Uniunea Europeană, legislația americană nu limitează în mod eficient circuitele de vânătoare ale sistemelor ALPR.
Dezumirea în privința modului în care aceste date sunt împărtășite sau vândute este deja existentă. Într-un caz concret, autoritățile de imigrare din SUA au utilizat bazele de date ale cititoarelor automate pentru a monitoriza comunitățile de imigranți, în timp ce în Texas, autoritățile au folosit datele din aceste sisteme în anchete legate de avort, după anularea dreptului la avort de către Curtea Supremă.
Deși compania Flock Safety susține că fiecărei localități i se oferă control deplin asupra modului în care sunt partajate informațiile, există dovezi că mulți oficiali locali nu sunt conștienți de amploarea reală a datelor colectate.
Un alt aspect care stârnește îngrijorare este posibilitatea extinderii scopurilor pentru care aceste date pot fi folosite, de la simple monitorizări de trafic la urmăriri politice sau discriminare rutieră. Nici un cadru legal clar nu limitează, deocamdată, aceste posibilități.
Exită deja o rezistență civică, precum organizațiile pentru drepturi civile care avertizează asupra riscurilor de monitorizare excesivă și abuz de putere. Experții atrag atenția că fără reglementări stricte, aceste rețele de supraveghere pot deveni o armă pentru controlul necontrolat al cetățenilor și vizele politice.
În ultimul an, mai multe inițiative legislative, precum Driver Privacy Act din statul Washington, încearcă să adreseze aceste probleme. Până în prezent, însă, astfel de măsuri rămân rare și insuficiente pentru a contracara riscurile generate de expandarea sistemului de supraveghere automatizată.
