Promisiunile de câștig rapid, promovate prin intermediul rețelelor sociale, exploatează imaginea unor personalități cunoscute din viața publică. De la guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, până la antreprenori și directori de bănci, numele acestora sunt folosite abuziv pentru a atrage victime.
Escrocherii pe Rețelele Sociale: Un Model Persistent
Schema frauduloasă se bazează pe promisiuni de investiții cu randamente extrem de mari, în termene foarte scurte. Imaginile și numele unor persoane publice sunt folosite fără acordul acestora, pentru a crea o aparență de credibilitate. Anunțurile apar pe Facebook, Instagram, dar și pe alte platforme, sub formă de reclame sau articole sponsorizate. Acestea induc o falsă senzație de siguranță și profitabilitate. Victimele sunt atrase de promisiunile de îmbogățire rapidă, fiind încurajate să completeze formulare sau să acceseze link-uri.
Cum Funcționează Înșelăciunea
Înșelătoriile funcționează de obicei prin intermediul unor site-uri web false, care imită platforme de tranzacționare sau investiții. Utilizatorii sunt convinși să depună sume de bani, de multe ori prin transferuri bancare sau criptomonede. Inițial, pentru a câștiga încrederea, victimele pot vedea mici profituri, care le încurajează să investească sume mai mari. Ulterior, accesul la conturi este blocat, iar banii sunt pierduți. Escrocii pot folosi și apeluri telefonice, utilizând tactici de presiune pentru a obține sume suplimentare.
Reacția Autorităților și Măsuri de Protecție
Autoritățile au emis avertismente repetate cu privire la aceste scheme de înșelăciune. Poliția și instituțiile de reglementare financiară recomandă verificarea cu atenție a surselor de informație și evitarea investițiilor promise cu randamente nerealiste. Este important să nu se ofere date personale sau financiare pe site-uri web suspecte și să se raporteze orice activitate frauduloasă. De asemenea, se recomandă consultarea unui specialist financiar înainte de a lua orice decizie de investiție.
În primele șase luni ale anului curent, au fost înregistrate peste 1.000 de plângeri legate de fraude financiare online, cu un prejudiciu total estimat la peste 20 de milioane de lei.
