Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu după o absență de aproape două decenii, în contextul tensiunilor crescute cu Rusia și al deteriorării situației de securitate din regiune. Începând de luni, 9 martie, peste 800 de tineri vor porni într-un program de instrucție militară de două luni, o măsură ce plasează acest stat din Balcani printre cele zece țări membre NATO care au recurs recent la serviciul obligatoriu pentru reafirmarea agilitați și a pregătirii în fața potențialelor amenințări.
Reamintirea serviciului militar în Croația, un semnal de alertă pentru regiune
Croația a decis să reintroducă serviciul militar, modificând legislația în domeniul apărării în octombrie anul trecut. Motivația oficială a fost legată de escaladarea tensiunilor regionale și mai ales de conflictul din Ucraina, dar și de amenințările crescânde ale Rusiei în Europa de Est. În ultimii ani, contextul geopolitic a impus reevaluarea strategiilor de apărare pentru multe state europene, iar Croația nu face excepție.
Această decizie a stârnit controverse în societate, însă guvernul de la Zagreb susține că măsura va consolida capacitatea de răspuns a armatei și va încuraja un sentiment mai puternic de responsabilitate națională. Anul acesta, Provincia a decis să recruteze anual 4.000 de tineri, aducând în prim plan atât necesitatea de a pregăti forțe de apărare mai robuste, cât și preocuparea pentru implicarea civică a societății civile.
Programul de instrucție și beneficiile pentru recruți
Recruții vor fi instruiți în domenii esențiale precum supraviețuirea, autoapărarea, acordarea primului ajutor, dar și în utilizarea dronelor în timp real, o abilitățile esențiale în conflictele moderne. Pe lângă experiența militară, tinerii vor primi o soldă lunară de 1.100 de euro, un stimulent semnificativ pentru cei care vor fi implicați în acest program.
În ciuda începuturilor controversate, majoritatea recruților sunt voluntari, reprezentând mai mult de jumătate din primul contingent. În plus, 10% dintre aceștia sunt femei, ceea ce indică o acceptare în creștere a serviciului militar ca o opțiune deschisă pentru toate categoriile de tineri. În ceea ce privește obiecțiile de conștiință, doar zece tineri au refuzat serviciul militar și au optat pentru varianta serviciului civil, cifre excepțional de mici în comparație cu alte țări europene.
Context regional și alte țări care au trecut la serviciul obligatoriu
Croația nu este singura țară din Europa Centrală și de Est care a recurs la această măsură în ultimii ani. Alte state precum Finlanda, Suedia, Letonia, Estonia, Grecia și Turcia au avut inițiative similare, toate contextualizate de instabilitatea regională și de războiul din Ucraina. În general, aceste țări urmăresc consolidarea capacităților militare și creșterea rezilienței naționale, dar și stimularea implicării civice.
De la încheierea conflictelor din fostul Bloc Sovietic, multe state s-au bazat pe serviciul voluntar pentru a-și menține forțele armate la nivel necesar, însă recent, în fața noilor riscuri, reintroducerea obligatoriu a serviciului militar devine o soluție pentru întărirea coeziunii naționale și pentru pregătirea unei armate moderne.
În contextul actual, Croația pare să își reafirme angajamentul față de propria securitate și față de rolul său în alianța NATO. Chiar dacă responsabilizarea civică și implicarea tinerilor în procesul militar rămân subiecte sensibile, măsura pare să devină un pilon al strategiei de apărare pe termen mediu și lung. Viitorul va arăta dacă această reactivare a serviciului militar obligă va avea efecte durabile asupra stabilității regionale și asupra modului în care statele din această zonă se raportează la amenințările contemporane.
