Situație critică în spitalele din București: temperaturile scăzute pun în pericol pacienții și personalul medical
Regiunea capitalei traversează o perioadă deosebit de dificilă din cauza deficiențelor în asigurarea cu energie termică în unitățile sanitare, complicații agravând situația deja tensionată din cauza temperaturilor scăzute extreme. Conform declarațiilor ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, mai multe spitale din București se confruntă cu probleme majore în furnizarea căldurii, un factor indispensabil pentru buna funcționare a acestor centre medicale și pentru siguranța pacienților.
Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unul dintre cele mai importante centre pentru tratarea afecțiunilor cardiace, se află în centrul acestei crize. În anumite zone ale institutului, termometrul indică temperaturi de doar 16 grade Celsius, o situație care nu doar că afectează confortul pacienților, ci și poate compromite rezultatele intervențiilor medicale. Pentru a evita orice risc, intervențiile chirurgicale neserioase au fost amânate, iar internările programate sunt temporizate în funcție de gravitatea fiecărui caz.
Ministrul Sănătății a explicat că echipe tehnice din partea distribuitorului de energie electrică monitorizează constant consumul de energie în aceste unități, încercând să asigure o distribuție optimă și să evite suprasolicitarea rețelei. „Pot monitoriza consumul instalațiilor utilizate pentru a suplini lipsa căldurii, astfel încât să nu se ajungă la o suprasarcină ce ar putea pune în pericol pacienții și personalul medical,” a afirmat Rogobete. Acesta a menționat, totodată, că situația este în continuare sub observație strictă, în condițiile în care vremea rece persistentă și avariile la infrastructura de încălzire complică și mai mult gestionarea resurselor.
Criza de energie și de încălzire a fost declanșată inițial la începutul lunii, când mai multe blocuri din capitală, precum și câteva spitale, au rămas fără apă caldă și căldură, din cauza unei avarii majore la CET Sud. Deși problema a fost temporar remediată, termenul pentru revenirea la parametri normali a fost prelungit de mai multe ori și stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie 2026, ora 23:30. În paralel, temperaturile extrem de scăzute și codurile galbene de ger au menținut atmosfera de instabilitate.
Situația nu se limitează doar la unul sau două centre medicale. În plus, alte spitale importante, precum Institutul Oncologic și Institutul Clinic Fundeni, se confruntă cu probleme similare. În cazul Institutului Clinic Fundeni, de exemplu, semnele de încălzire abia încep să revină, însă funcționarea nu a fost încă normalizată complet. În discuții recente, oficialii afirmă că pentru a face față acestor provocări, autoritățile au mobilizat echipe care inspectează sistematic infrastructura electrică și de încălzire de două ori pe zi, pentru a preveni orice situație critică.
„Situația a fost monitorizată, încercăm să acoperim această lipsă cu instalațiile electrice de climatizare sau de încălzire portabile,” a declarat Alexandru Rogobete, subliniind dificultățile cu care se confruntă managementul spitalelor în aceste condiții. Esențial în această criză este grijă pentru pacienții critici, pentru care temperatura adecvată este vitală în procesul de recuperare.
Deținătorii acestor unități sanitare sunt conștienți de importanța autonomiei energetice, mai ales în cazul marilor spitale, cele care gestionează cazuri grave sau urgențe. Ministrul Sănătății a sugerat posibilitatea investițiilor pentru centralizare proprie de încălzire în spitale strategice. „Este necesar ca anumite spitale, mai ales cele de urgență și cele strategice, să devină independente din punct de vedere termic,” a spus acesta, reiterând ideea de a preveni astfel de situații în viitor.
Criza de energie și încălzire din București pune în lumină vulnerabilitățile infrastructurii dedicate sectorului medical, dar și necesitatea unor măsuri de investiții pe termen lung. Între timp, autoritățile și specialiștii continuă să monitorizeze atent situația, în așteptarea unei soluții definitive, sperând ca, odată cu revenirea vremii mai calde, problema să dispară complet. În perspectiva apropiată, se vorbește deja despre devieri de fonduri și strategii de modernizare pentru a asigura reziliența sistemului de sănătate în fața unor astfel de crize.
