România riscă să rateze o nouă oportunitate strategică în contextul crizei de kerosen la nivel european, conform analizei președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. Acesta atrage atenția asupra faptului că, deși există un deficit de combustibil de aviație, strategia Ministerului Energiei pare să se concentreze exclusiv pe producția de motorină pentru piața internă, ignorând potențialul de a deveni un jucător important în regiune.
Oportunitatea kerosenului ratată?
Din perspectiva lui Dumitru Chisăliță, o orientare strategică ar trebui să combine producția de kerosen pentru piața EU cu creșterea cantității de motorină destinată consumului intern. Această abordare ar impune o analiză atentă a capacităților tehnologice ale rafinăriilor românești. În plus, o strategie eficientă ar trebui să fie însoțită de o poziționare mai agresivă a României în cadrul UE, ca un pilon de securitate energetică.
Criza de kerosen, accentuează expertul, nu este neapărat o problemă de lipsă a rafinăriilor, ci mai degrabă o lipsă a produsului finit. Europa are nevoie de kerosen rafinat, și nu neapărat de țiței. În timp ce consumul european de kerosen se ridică la aproximativ 80 de milioane de tone anual, producția internă acoperă între 40% și 60% din necesar, restul fiind acoperit prin importuri. O mare parte din aceste importuri, aproximativ 75%, provin din Golful Persic.
România, un jucător cu potențial neexploatat
Deși la prima vedere cifrele României pot părea nesemnificative, analiza lui Chisăliță evidențiază un potențial major. Cu o producție de țiței care se situează în top 3 în UE, o capacitate de rafinare de 12-13 milioane de tone anual și un potențial de producție de kerosen de 1,4-1,9 milioane de tone, România ar putea juca un rol important.
Avantajele strategice ale României sunt clare, subliniază specialistul. În primul rând, țara nu depinde critic de importurile din Golful Persic, rafinăria Petromidia procesând țiței din alte surse precum Kazahstan, Azerbaidjan și Libia. În al doilea rând, România ar putea produce exact tipul de combustibil care lipsește Europei, kerosenul. Nu în ultimul rând, poziția geografică a României, cu acces la Marea Neagră și terminale maritime funcționale, o transformă într-un hub logistic important.
Ce pierde România și ce ar putea câștiga
Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra faptului că România pierde oportunități concrete, inclusiv venituri suplimentare din exportul de kerosen (între 300 și 900 de milioane de dolari anual) și putere de negociere în cadrul UE. România ar putea obține prioritate logistică, acces preferențial la țiței alternativ și un rol în coordonarea stocurilor europene.
În contextul investițiilor semnificative ale OMV Petrom în producția de SAF (Sustainable Aviation Fuel) începând cu 2028, Chisăliță avertizează că, fără o poziționare strategică, România riscă să devină un simplu subcontractor, ratând șansa de a fi un jucător important în UE.
Articolul „Europa rămâne fără kerosen. De ce România nu intră în joc?” este publicat pe site-ul Economistul.ro.
