Un nou val al crizei energetice în Europa ar putea persista chiar și după ce conflictul din Orientul Mijlociu se va diminua, din cauza daunelor permanente aduse infrastructurii de producție și transport de energie. Potrivit discursului energieügyi comisarului Dan Jørgensen, prețurile la petrol și gaze au crescut cu 60–70 la sută într-o singură lună, ceea ce a majorat factura UE pentru importurile fosile cu 14 miliarde de euro.
Această situație nu se limitează la o criză temporară de piață, ci indică posibila apariție a unor costuri pe termen lung, cu prețuri ridicate ale energiei și diferențe crescute în competitivitate între statele member. Asta în contextul în care infrastructura de transport pe cale terestră a petrolului și gazelor din zona proche-influente a fost grav afectată, iar procesul de refacere va dura luni de zile.
Impact pe termen lung al crizei energetice în UE
Pentru moment, cele patru tendințe majore se manifestă în câmpul crizei energetice. În primul rând, șocul energetic a provocat costuri mai ridicate, însă nu a dus încă la o escaladare a inflației atât de rapidă precum în 2022. În al doilea rând, efectele crizei nu sunt uniforme pentru toate țările din zona euro: există diferențe semnificative între state, atât în creșterea prețurilor la energie, cât și în impactul asupra veniturilor reale.
Al treilea aspekt evidențiat de experți constă în creșterea costurilor pentru companii, care momentan nu se translatează integral în prețurile consumatorilor. Deși prețurile materiilor prime au crescut, companiile ezită să transfere aceste costuri către consumatori, cel puțin pentru moment. În sfârșit, autoritățile europene evită reapariția unor măsuri de criză precum cele din 2022–2023, pregătind intervenții mai țintite și reforme structurale pentru reducerea dependenței de combustibili fosili.
Eurostat și alte rapoarte indică faptul că, până în martie, UE a cheltuit peste 6 miliarde de euro suplimentar pentru importul de energie fosilă. Dan Jørgensen a avansat chiar suma de 14 miliarde de euro, în doar o lună, ca efect al impactului acut al crizei asupra prețurilor.
Diferențe între țările membre și evoluția piețelor energetice
Un aspect esențial observat de specialiști îl reprezintă variațiile foarte mari din cadrul UE în ceea ce privește prețurile energiei și vulnerabilitatea în fața șocurilor externe. În timp ce Franța a reușit să readucă la capacitate maximă nuclearele, reducând astfel dependența de importurile de gaze, alte state, precum Italia sau Germania, se confruntă cu costuri mai mari pe partea de energie electrică.
De exemplu, în prezent, prețul pentru energia electrică în Spania este de patru ori mai mic decât în Italia, iar în Franța, acesta este aproape de jumătate față de cel din Germania. Aceste diferențe influențează atât competitivitatea industrială, cât și nivelul de încredere al consumatorilor.
Analiza Eurostat arată că, din cauza diversității în structura energetică, situația actuală nu afectează toate statele în mod egal. În timp ce unele economii se pot adapta mai ușor și beneficiază de o creștere a ponderii energiilor regenerabile, altele continuă să fie expuse fragil. În plus, majoritatea statelor continuă să fie dependente de importuri de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și Rusia, deși acest lucru se diminuează treptat.
De exemplu, în prima parte a anului, utilizarea gazului din Rusia a scăzut de la 45% la 12%, în contextul în care importurile de LNG din SUA și alte surse alternative au făcut diferența. În același timp, construcția de noi capacități pentru energie din surse regenerabile a fost impulsionată, ajungând în 2025 la o proporție de aproape 50% în consumul total de energie electrică, față de 36% în 2021.
Pe termen mediu și lung, aceste schimbări vor permite unor țări să fie mai rezistente în fața perturbărilor, dar diferențele vor rămâne un obstacol în atingerea unei coeziuni energetice reale în UE.
În data de 26 martie, Comisia Europeană a propus măsuri de stabilizare a pieței de energie, inclusiv menținerea în sistem a unor cote de quota de gaze și eliminarea automatismului de anulare a excedentelor din sistemul de tranzacționare al emisiilor de carbon. Totodată, aceștia intenționează să limiteze și utilizarea de măsuri generale de sprijin, favorizând intervențiile țintite în sprijinul celor mai vulnerabili și a sectoarelor critice.
Pentru a reduce impactul pe termen lung, Uniunea Europeană va continua investițiile în proiecte de energie regenerabilă, modernizarea rețelelor și încurajarea utilizării tehnologiilor de stocare a energiei. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și pentru consolidarea rezistenței economice a blocului comunitar.
