Procuroarea Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins acuzațiile privind blocarea dosarului fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, și ignorarea probelor care puteau dovedi abuzurile sexuale ale acestuia. Audiată marți la Ministerul Justiției, ea a afirmat că deciziile sale au fost fundamentate exclusiv pe probele existente la momentul respectiv și nu pe percepții sau presiuni din partea publicului.
Chiriac a fost audiată pentru a doua oară după ce Secția pentru procurori a CSM i-a avizat negativ candidatura, invocând motivul că nu a oferit explicații suficiente legat de un episod critic din cariera sa. Dosarul privind fostul episcop de Huși, redeschis în 2019, după dezvăluiri jurnalistice, a dus la condamnarea lui Onilă la opt ani de închisoare.
Caseta tăcerii și acuzațiile legate de dosar
Procurorii din CSM i-au reproșat că Chiriac nu a disjuns cazul parchetului competent pentru anchetarea abuzurilor sexuale din dosar și că ar fi ținut la sertar probe ce puteau demonstra aceste fapte. În timpul audierilor lor, ea a subliniat însă că declarațiile și materialele adunate nu susțin aceste acuzații și că, în pofida criticilor, modul în care a gestionat cazul s-a făcut respectând rigorile legii și probatoriul administrat.
Cristina Chiriac a explicat că, odată cu soluțiile finalizate, există limite legale și profesionale pentru divulgarea detaliilor probatorii. „Toate deciziile au fost luate în strictă conformitate cu legea și în baza probelor administrate,” a spus ea, adăugând că diferența între percepția publică și realitatea probatorie poate duce la interpretări eronate.
A mai precizat că după reacțiile CSM a înțeles să ofere explicații publice mai clare, evitând interpretări greșite și detalii concrete despre caz. În acest sens, Chiriac a declarat: „Consider că aș fi putut dezvolta mai clar aceste principii, fără a intra în detaliile concrete ale cauzei.”
Negarea faptului de a fi ascuns probe și clarificări asupra înregistrărilor
Procuroarea a negat categoric că ar fi ascuns probe privind abuzuri sexuale sau acte ilegale în dosarul fostului episcop. Ea susține că înregistrările al căror conținut l-a avut în vedere în timpul anchetei nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu minori și erau utilizate doar în dosarul de șantaj, unde Onilă era și parte vătămată.
„Înregistrările care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori,” a declarat ea, adăugând că toate materialele au fost trimise către instanța de judecată, iar percepția publică conform căreia ar fi ascuns aceste probe nu se bazează pe fapte reale.
Chiriac a mai afirmat că a exercitat atribuțiile în mod profesional, imparțial și conform legii, menționând că nu are nicio legătură cu episcopul de la Huși și că nu l-a cunoscut personal, fiind implicată doar în ancheta de șantaj.
Procuroarea, împreună cu Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, candidat pentru funcția de adjunct al șefului DIICOT, urmează să treacă printr-un nou interviu la Ministerul Justiției. De această dată, procedura este obligatorie, având în vedere avizul negativ primit de la CSM. După audiere, ministrul Justiției va decide dacă va avansa sau nu aceste candidaturi către președintele României, Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt. Data fixată pentru următoarea audiere este 15 februarie.
