Procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic din Olanda a început, iar primele mărturii ale acestora au arătat o stare generală de nemulțumire. Inculpații s-au plâns de condițiile de detenție, descriindu-le ca fiind inumane. Unul dintre suspecți, Chesley W., a relatat despre experiența sa, menționând că a fost tratat ca un animal.
Condiții de detenție criticate de suspecți
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a declarat că a petrecut șase luni într-o celulă insalubră, împărțind spațiul cu șobolani. Acesta a subliniat impactul emoțional al expunerii publice a fotografiei și numelui său, afirmând că acest lucru îl va bântui pentru totdeauna. Reamintim că Chesley W. are un trecut marcat de probleme cu legea, fiind condamnat anterior pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. În trecut, în cadrul serviciului de probațiune, a fost descris ca o persoană rezervată, iar în trecut a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut infracțional similar lui Chesley W, a ales să-și exercite dreptul la tăcere, deși a lăsat de înțeles că ar putea face o declarație ulterioară. Acesta a primit o condamnare de cinci ani și cinci luni pentru o spargere violentă de locuință, dar a mai fost implicat în acte de vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z. este, de asemenea, cunoscut de serviciul de probațiune, fiind dependent de droguri și având o viață instabilă.
Reacțiile oficialilor și impactul jafului
Jan B., cel de-al treilea suspect, în vârstă de doar 21 de ani, a refuzat să coopereze cu serviciul de probațiune și a invocat dreptul la tăcere în fața instanței. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în a înțelege exact motivele care l-au determinat pe tânăr să participe la jaf. B. a lucrat ca pictor într-o localitate din Olanda și locuia cu părinții săi.
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a evocat impactul jafului asupra comunității culturale și a subliniat pierderea culturală inestimabilă suferită de România. El a menționat că furtul a fost perceput ca un atac la adresa identității naționale și a demnității poporului român. Van Langh a descris o „perioadă oribilă” care s-a încheiat odată cu returnarea obiectelor furate.
Avocații vor prezenta argumentele lor în fața instanței joi.
