Coreea de Nord pare să se distanțeze de Iran, partenerul său de lungă durată, și ajustează modul în care își gestionează mesajele publice pentru a păstra o posibilitate de relație cu Statele Unite, dacă situația geopoliticală o va permite. Această orientare a fost stabilită de serviciul național de intelligence al Seulului, care a subliniat că Phenianul nu a trimis arme sau provizii către Teheran în ultimele luni și nu a făcut declarații publice de susținere pentru liderul suprem iranian recent decedat.
Unele analize indică faptul că această schimbare a poziției coreene survine în contextul unor presiuni economice și politice, dar și ca parte a unei strategii de a menține canale diplomatice deschise cu Washingtonul. În același timp, raportul NIS evidențiază o reacție prudentă a Phenianului, care pare să evite criticile directe la adresa administrației Trump, chiar dacă în trecut, Coreea de Nord și Iranul au fost legați printr-o relație de sprijin reciproc.
Distancare strategică și mesaje calibrate
Serviciul Național de Informații al Coreei de Sud a constatat că Phenianul nu a trimis arme sau provizii către Iran de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, în februarie. În plus, nu a emis declarații de felicitare pentru succesiunea liderului suprem iranian, Mojtaba Khamenei, iar în timpul recentei alegeri pentru noua conducere islamică, nu s-au registrat comunicări publice din partea Coreei de Nord în sprijinul acesteia. Această atitudine indică o dorință de a păstra o neutrudare tactică față de Teheran, dar cu un ochi îndreptat și către relațiile viitoare cu SUA.
Un alt indiciu în sprijinul acestei strategii l-ar reprezenta reacția calmă a Phenianului față de criza din Orientul Mijlociu, manifestată printr-un număr foarte redus de declarații diplomatice. Ministerul de Externe nord-coreean a emis doar două comunicări, într-un ton moderat, în condițiile în care alte țări precum China și Rusia și-au exprimat public pozițiile cu privire la conflict.
Man și oportunități pentru o dialogare viitoare
Analiza experților indică că această reținere a Coreei de Nord trebuie interpretată ca o pregătire pentru un posibil nou început diplomatic cu Statele Unite. Paramanarii sud-coreeni au declarat că această abordare vizează crearea unui spațiu de manevră pentru situațiile de negociere, dat fiind că literatura diplomatică orientală tinde să fie precaută în exprimări, mai ales în contexte tensionate.
Kim Jong-un, liderul de la Phenian, a întregit această ambiție de a păstra ușa deschisă pentru dialog, afirmând la cel de-al nouălea Congres al Partidului Muncitorilor, că „nu există niciun motiv pentru care țările să nu se înțeleagă bine”, dacă Washingtonul ar recunoaște statutul Coreei de Nord de stat nuclear și ar renunța la politica ostilă. Aceste declarații, făcute în nume propriu, sunt interpretate ca un mesaj delicat adresat administrației americane și ca o tentativă de a menține relațiile pe poziții neutre, cu o privire către o posibilă normalizare.
Din punct de vedere economic, Coreea de Nord se confruntă cu trei provocări majore: încetinirea economiei, întreruperi în aprovizionarea cu bunuri industriale și creșterea prețurilor pe piața internă. În acest context, NIS a afirmat că Phenianul încearcă să își asigure aprovizionarea cu petrol rusesc, într-o încercare de a combate impactul sancțiunilor și conflictelor regionale.
În data de 28 aprilie, 2023, președintele Kim Jong-un urmează să participe la un summit cu oficialii chinezi, în cadrul căruia va fi abordată și situația din Orientul Mijlociu, precum și posibilitatea relansării discuțiilor diplomatice în cadrul noii administrații americane.
