Autoritățile recomandă ca pentru copiii sub cinci ani timpul petrecut în fața ecranelor să nu depășească o oră pe zi, iar pentru cei de sub doi ani, utilizarea ar trebui evitată aproape complet, cu excepția momentelor interactive alături de un adult. În realitate, pentru mulți părinți, aceste recomandări devin dificil de respectat în contextul ritmului alert al vieții cotidiene.
Dezvoltarea timpurie și impactul ecranelor asupra copiilor
Specialiștii subliniază că primii ani de viață sunt esențiali pentru formarea creierului copilului. Aproximativ 90% din dezvoltarea creierului are loc înainte de împlinirea vârstei de cinci ani, iar interacțiunea directă cu oamenii și mediul înconjurător joacă un rol crucial în acest proces. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor a fost asociat cu întârzieri în dezvoltarea limbajului, dificultăți emoționale, probleme de somn și, în general, cu un impact negativ asupra sănătății copilului.
Potrivit BBC, copiii care petrec în jur de cinci ore pe zi în fața ecranelor pot avea un vocabular mai redus decât cei care limitează timpul dedicat acestei activități. Aceasta devine o problemă serioasă într-un context în care multiple studii indică faptul că primii ani de viață sunt fundamentali pentru formarea abilităților sociale și cognitive.
Recomandări și limite pentru utilizarea ecranelor
Autoritățile sugerează că o cantitate mică, moderată de timp petrecut în fața ecranelor, după vârsta de doi ani, nu pare să fie dăunătoare. „Cantități mici sau moderate de timp petrecut în fața ecranelor, mai ales după vârsta de doi ani, nu par să fie dăunătoare”, spune profesorul Pasco Fearon. În plus, conținutul educațional, adaptat vârstei și prezentat într-un ritm calm, poate chiar sprijini dezvoltarea copilului, dacă este monitorizat îndeaproape.
Ce contează cel mai mult nu este doar durata timpului petrecut în fața ecranului, ci modul în care acesta este valorificat. Vizionarea în prezența unui adult și explicațiile oferite au un impact pozitiv asupra copilului, diferit de utilizarea pasivă și singuratică. Pe de altă parte, conținutul rapid și suprastimulant, întâlnit frecvent în rețelele sociale sau în anumite aplicații, poate avea efecte adverse asupra atenției și stării emoționale a micuților.
Schimbarea obiceiurilor zilnice și responsabilitatea părinților
Pentru părinți, restricțiile nu reprezintă doar o simplă limitare a timpului, ci și o oportunitate de a dezvolta obiceiuri sănătoase. Înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu activități simple, precum cititul sau conversația, poate face diferența în procesul de dezvoltare al copilului. Evitarea ecranelor la masă sau înainte de culcare și implicarea copilului în activități fizice sau creative sunt pași concreți pentru crearea unor rutine benefice.
Exemplul parental joacă, de asemenea, un rol esențial. Copiii tind să imite comportamentul adulților, iar părinții care își gestionează corect timpul și modul în care utilizează tehnologia contribuie la formarea unor obiceiuri sănătoase ale micuților lor.
De mare actualitate rămâne și conștientizarea privind impactul conținutului accesat. Conținutul educațional, dacă este prezentat într-un mod adaptat și însoțit de explicații, poate sprijini dezvoltarea cognitivă și socială a copilului, dar excesul de suprastimulare sau conținutul rapid și alertant pot avea efecte negative.
Recomandarea oficială a autorităților și specialiștilor vine în contextul în care, pe 15 aprilie 2023, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au anunțat lansarea unui proiect de informare privind limitele sănătoase ale utilizării tehnologiei în rândul copiilor preșcolari și școlari mici, parte a inițiativei naționale de promovare a sănătății mintale și dezvoltării armonioase a tinerelor generații.
