Contestație în instanță împotriva numirii lui Cosmin Grossu Sterea, noul șef al Tribunalului București
Un revoluționar gest în mediul judiciar românesc a avut loc zilele acestea, când un judecător a depus contestație în instanță împotriva hotărârii Consiliului de conducere al Curții de Apel București (CAB), prin care a fost propus, fără o experiență managerială dovedită, avocatul Cosmin Grossu Sterea pentru funcția de șef al Tribunalului București. Decizia controversată, luată cu doar trei săptămâni în urmă, a stârnit reacții vehemente în breaslă și în mediul politic, semnalând tensiuni între viziunea managerială a autorităților și autonomia justiției.
Numire controversată printre critici și semne de întrebare
Cosmin Grossu Sterea, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul juridic, a fost numit în această funcție după o procedură care, conform criticilor, a fost umbrită de decizii care ridică semne de întrebare. Pe 21 ianuarie, el a fost delegat oficial de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un for care, de mai mult timp, se află sub observare din cauza divergențelor legate de procesul de selecție și de modul în care sunt numiți șefii în instanțele importante.
Decizia de a-l promova pe Sterea, care nu are experiență managerială de proporții, într-o poziție de vârf în Tribunalul București, a generat o amplă dezbatere publică și a pus sub semnul întrebării transparența și corectitudinea procesului de selecție. În documentația oficială, el a fost prezentat ca fiind un profesionist cu un parcurs solid în domeniul juridic, dar lipsa experienței administrative a fost invocată de unii critici drept un factor ce poate compromite gestionarea eficientă a uneia dintre cele mai importante instanțe din țară.
Reacțiile din mediul judiciar și politicieni
Inițiativa a dus la o serie de reacții din partea actorilor din justiție și din zona politică. Un judecător, care a preferat să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru surse apropiate că numirea lui Sterea “ridică semne de întrebare în ceea ce privește modul de promovare și criteriile de selecție”. Mai mult, avocatul a depus o contestație în instanță, acuzând gradul de transparență și corectitudine în procesul decizional.
De partea cealaltă, reprezentanții CSM și ai conducerii Curții de Apel București au justificat numirea prin necesitatea de a infuza “noi perspective” în conducerea instanțelor și de a revitaliza activitatea tribunalului. Într-un comunicat transmis presei, oficialii au adăugat: “Vom analiza toate sesizările și contestațiile în mod obiectiv, în concordanță cu legislația în vigoare și cu principiile statului de drept.”
Pe scena politică, opoziția a criticat în mod dur această alegere, acuzând că deciziile administrative iau locul meritocrației și transparenței, în timp ce unii parlamentari au solicitat anchete suplimentare pentru verificarea integrității procesului de numire.
Context: încercări de reformare în justiție și tensiuni în interiorul sistemului
Numirea lui Sterea survine într-un climat tensionat al reformelor din Justiție, unde guvernanții încearcă de ani buni să implementeze măsuri de eficientizare și de modernizare, adesea controversate. În același timp, sistemul judiciar se confruntă cu acuzații de influențare politică și lipsă de transparență în procesul de promovare a magistraților, ceea ce a amplificat sensibilitatea acestei decizii.
Reacțiile venite în această perioadă indică un sistem judiciar în continuare fragil, vulnerabil la presiuni exterioare sau interne, dar și la tensiuni interne generate de conflicte între viziuni diferite legate de autonomia și profesionalismul justiției. În timp ce susținătorii promovării lui Sterea consideră că este nevoie de leadership proaspăt și de idei noi, o parte a mediului juridic continuă să pună sub semnul întrebării selecțiile făcute fără o transparență deplină.
Dezbaterea este departe de a fi încheiată. În timp ce judecătorul contestatar așteaptă confirmarea sau invalidarea deciziei, în spatele ușilor închise se conturează un nou capitol în lupta pentru autonomia, integritatea și buna guvernare a sistemului judiciar românesc. Întrebarea majoră rămâne dacă această criză va stimula reforme reale sau va accentua neînțelegerile interne, riscul fiind ca instabilitatea să pericliteze în continuare încrederea în justiție.
