Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să încalce principiul proporționalității
O analiză transmisă luni comunității antreprenoriale StartupCafe.ro atrage atenția că publicarea online a listelor cu datornicii fiscali locali ar putea fi legală doar dacă respectă testul proporționalității. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, susține că mecanismul, în forma sa actuală, ridică probleme serioase legate de secretul fiscal, coerența procedurală și eficiența reală a colectării.
Guvernul a stabilit recent, prin HG nr. 220/2026, pragurile minime pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor la bugetele locale: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme. Aceste liste se publică trimestrial, iar radierea se face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante.
O contradicție flagrantă
Analiza subliniază o contradicție fundamentală: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat odată ce trece de un anumit prag administrativ. „Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe”, a declarat Cornelia Năstase.
CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) nu interzice publicarea listelor cu datornicii fiscali, dar impune o abordare care să respecte principiile de necesitate și proporționalitate. Legiuitorul trebuie să analizeze atent situațiile individuale ale contribuabililor și să evite generalizările.
Riscul stigmatizării în masă
Modelul românesc actual este vulnerabil deoarece pornește de la simpla existență a unei restanțe, fără a ține cont de conduita fiscală a persoanei sau de caracterul definitiv al situației juridice. ”Asta spune, de fapt, CEDO: nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată. În momentul în care pui pe aceeași listă și contribuabilul care contestă suma în instanță, și rău-platnicul autentic, nu mai faci administrare fiscală inteligentă, ci stigmatizare în masă”, mai spune Cornelia Năstase.
Firma de consultanță semnalează, de asemenea, o asimetrie procedurală: pentru comunicarea actelor administrative fiscale, legea prevede o abordare graduală, în timp ce, pentru publicarea listelor cu datornici, se recurge direct la publicarea online. ”Pe scurt: pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online. Presiunea reputațională este digitală și rapidă; garanțiile procedurale rămân birocratice și lente”, a adăugat Cornelia Năstase.
Din punct de vedere economic, o astfel de măsură ar putea avea efectul opus celui scontat. Pentru firmele aflate în dificultate financiară, publicarea numelui pe lista debitorilor ar putea afecta contractele, relațiile cu băncile și accesul la finanțare, reducând capacitatea de plată. ”Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii”, a punctat Cornelia Năstase.
Sursa: StartupCafe
