Construirea pasajului subteran între Aeroportul Otopeni și DN1, primul pas oficial

Noul pasaj subteran de la Aeroportul Otopeni, în pregătire pentru fluidizarea traficului dinspre și spre Capitală

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat recent o procedură de licitație pentru proiectarea unui pasaj subteran destinată să reducă traficul și să optimizeze fluxul de vehicule din zona aeroportului Henri Coandă. Anunțul vine în contextul eforturilor constante de modernizare și extindere a infrastructurii rutiere din jurul celui mai mare aeroport al țării, în încercarea de a face față numărului tot mai mare de pasageri și de autovehicule care traversează această zonă.

Obiectivul proiectului și impactul asupra traficului local

Noul pasaj va fi amplasat în sudul aeroportului, legând direct terminalul de DN1, pe drumul care merge spre București. Astfel, autoritățile urmăresc să elimine cozile de mașini și să reducă timpul petrecut în trafic, mai ales la intersecția cu DN1, unde adesea se formează coloane importante. „Principalul scop al proiectului este optimizarea fluxurilor de trafic, separat traficul de tranzit de cel destinat pasagerilor, precum și reducerea timpilor de așteptare,” explică sursele din domeniu.

Un alt aspect esențial ține de siguranța rutieră, considerând riscul crescut de accidente în zonă, cauzat de aglomerație și manevrele dificile. Conform planurilor, pasajul va permite o circulație mai fluentă, fără a fi necesară oprirea la semafoare sau acordarea de prioritate, ceea ce face ca timpul de deplasare să fie mult diminuat.

Aceasta nu este singura măsură luată pentru descongestionarea traficului din apropierea aeroportului. În paralel, autoritățile încep să pregătească și extinderea infrastructurii rutiere, inclusiv lărgirea DN1 la trei benzi pe fiecare sens între aeroport și viitorul nod rutier cu autostrada A0, o etapă critică pentru a face față fluxului zilnic tot mai mare de vehicule.

Implementarea și termenul de execuție al pasajului

Proiectul de realizare a noului pasaj subteran reprezintă primul pas dintr-un proces mai amplu de modernizare a infrastructurii aeroportuare și rutiere. Conform estimărilor, proiectarea pasajului trebuie să fie finalizată, iar licitația pentru execuție va avea loc în 2027, fiind planificat ca și pasajul să fie pus în funcțiune până în 2029.

Firma câștigătoare va trebui să utilizeze tehnologia BIM (Building Information Modeling), un standard modern pentru proiecte de această anvergură. Aceasta asigură că toate componentele construcției sunt coordonate și că nu vor interfera cu rețelele de utilități, noile infrastructuri feroviare sau planurile de dezvoltare pentru metrou. Implementarea tehnologiei BIM devine astfel chiar o condiție esențială pentru a garanta integritatea și funcționalitatea pasajului.

Contextul dezvoltărilor din zona Otopeni: proiecte în curs și planuri viitoare

Inițiativa pentru pasajul subteran completează eforturile anterioare de modernizare a infrastructurii de transport din zona aeroportului. În același timp, Metrorex avansează cu proiectul magistralei M6, care va lega mai bine Aeroportul Otopeni de rețeaua de metrou a Capitalei. În prezent, lucrările pentru cele două secțiuni ale magistralei au înregistrat progrese semnificative, cu structuri de rezistență la peste 58% pentru secțiunea sud și cu forajul pentru puțul de mare adâncime finalizat pe secțiunea nord, la stația Washington.

Aceste dezvoltări fac parte dintr-un plan amplu de modernizare a infrastructurii de transport, menit să conecteze mai bine Capitala și zona aeroportuară cu celelalte regiuni și să sprijine creșterea numărului de turiști și pasageri. În ciuda acestor investiții, însă, unele probleme persistă, precum taxa “Temu” care afectează traficul cargo la Otopeni și reduce poziția Bucureștiului ca nod logistic regional, avantaj pe care Budapesta reușește să-l păstreze.

Viitorul apropiat va evidenția dacă aceste proiecte majore vor reuși să transforme cu adevărat zona Otopeni într-un hub logistic și de transport mai eficient, contribuind la dezvoltarea economică a capitalei și a regiunii. Cu toate acestea, dezbaterile privind infrastructura rămân la ordinea zilei, pe măsură ce autoritățile încearcă să țină pasul cu creșterea continuă a traficului și să asigure un acces mai sigur și mai rapid pentru toți utilizatorii.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu