Consilierii generali ai Bucureștiului au respins joi, în ședința ordinară, propunerea de a depune candidatura pentru organizarea celei de-a șaptea ediții a Forumului Orașelor, un eveniment vital pentru promovarea dezvoltării urbane durabile în Europa. Decizia a fost luată în ciuda anunțului oficial al Comisiei Europene, care a declarat deschiderea pentru toate orașele interesate de a găzdui această conferință anuală, organizată în parteneriat cu Asociația Europeană a Orașelor și Regiunilor și alte instituții de la Bruxelles.
Ce însemna pentru București să devină gazdă a Forumului
În cazul în care candidatul bucureștean ar fi fost acceptat, capitala României ar fi avut ocazia să evidențieze și să promoveze politicile sale urbane, de la proiecte de regenerare urbană până la inițiative de mobilitate și participare civică. Organizat de Comisia Europeană și coorganizat de Direcția Generală Politică Regională și Urbană, evenimentul atrage anual peste 800 de participanți, inclusiv factori de decizie, experți și reprezentanți ai administrațiilor locale din întreaga Europă.
Pentru a se califica, orașul gazdă trebuie să contribuie nu doar prin găzduirea formală, ci și prin asigurarea unui spațiu adecvat pentru desfășurarea evenimentului, care să fie accesibil și flexibil, capabil să găzduiască format atât fizic, cât și hibrid. De asemenea, sunt solicitate și implicări financiare, pe lângă sprijinul logistic, pentru a acoperi anumite cheltuieli ale organizării, având în vedere că instituția europeană acoperă o parte semnificativă din costuri.
Beneficiile pentru orașul gazdă sunt evidente: vizibilitate continentală, posibilitatea de a îmbunătăți imaginea internațională, de a accentua experiențele proprii în domeniul urban și de a construi rețele de colaborare. Potrivit declarației oficiale, această oportunitate permite orașului să „evidențieze caracteristicile speciale ale localității și contribuțiile sale la dezvoltarea urbană durabilă în cadrul evenimentului, juca un rol activ în discuțiile esențiale privind dimensiunea urbană a politicii de coeziune a UE, crește vizibilitatea orașului pe scena europeană și atrage atenția asupra realizărilor și aspirațiilor sale în materie de dezvoltare urbană, construind relații valoroase cu factorii de decizie și practicienii din domeniu, consolidând rețeaua de contacte și cunoștințele locale”.
Motivul respingerii candidaturii și poziția consilierilor
În ciuda estimărilor optimiste, propunerea a fost respinsă cu 26 de voturi pentru și 30 împotrivă, ceea ce a frustrat mai mulți susținători ai acestei inițiative, în rândul cărora se află și primarul general Ciprian Ciucu. Acesta a afirmat, după vot, că „Primăria București a mai candidat și în urmă cu doi ani și a fost aproape să câștige. Ce aveți cu bucureștenii? Am fi avut ocazia să arătăm proiectele bune care s-au făcut în orașul nostru. Păcat”.
De partea cealaltă, viceprimarul Adrian Vigheciu, reprezentant al consilierilor PSD, a avut o poziție critică față de această decizie. El a subliniat că, din cauza lipsei de progrese concrete în domeniul urbanismului, ar fi fost nepotrivit ca Bucureștiul să participe la un asemenea eveniment, adăugând: „Noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”.
Contextul politic și impactul deciziei
Respingerile recente ale candidaturii pentru organizarea evenimentului evidențiază tensiunile dintre dorința de promovare internațională și dificultățile administrative și politice ale Capitalei. În același timp, decizia consilierilor poate fi interpretată ca o transmitere subtilă a nevoii de reforme urbane și transparență, aspecte ce se insistă a fi mai întâi consolidate la nivel local pentru a realiza o reprezentare adecvată pe plan european.
Pe măsură ce Bucureștiul continuă să caute modalități de a-și îmbunătăți imaginea și infrastructura, perspectivele de a organiza viitoare evenimente europene rămân în balanță. Deși actuala decizie ar putea fi interpretată ca un pas înapoi, ea semnalează clar că asupra orașului planează nevoie de reforme interne și de abordări strategie pe termen lung pentru a putea avea o voce mai puternică în fora internaționale de decizie.
