Consiliul General al Capitalei a adoptat, joi, un proiect de hotărâre prin care se stabilește modul în care vor fi distribuiți cei aproape 8 miliarde de lei, sumă estimată pentru anul 2026 din cotele defalcate din impozitul pe venit. Decizia reprezintă o premieră în ultimii peste 20 de ani, întrucât această repartizare nu mai este făcută de Guvern, ci direct de autoritatea locală a Capitalei, ceea ce a stârnit reacții și comentarii în spațiul public.
Distribuirea sumelor și contextul legal
Potrivit hotărârii adoptate, Primăria Capitalei va primi în total 3,6 miliarde de lei, adică aproape jumătate din suma totală disponibilă. Celorlalte primării de sector le revin sumele stabilite în funcție de populație și necesități: Sectorul 3, condus de Robert Negoiță (PSD), primește cel mai mare buget pentru sectoarele bucureștene, 873 milioane de lei, urmat de Sectorul 6 – 806 milioane și Sectorul 4 – 776 milioane de lei.
Celelalte primării de sector vor primi sume între 532 de milioane pentru Sectorul 1 și 646 milioane pentru Sectorul 5. În total, această redistribuire acoperă 85% din cotele defalcate din impozitul pe venit, conform declarației primarului general, Ciprian Ciucu. El a explicat că, prin această hotărâre, s-a realizat o schimbare importantă, deoarece suma repartizată direct de Consiliul General reprezintă voința locală a Bucureștiului, în contrast cu modul tradițional în care repartizarea era făcută de Guvern, prin legea bugetului național.
Reacțiile oficialilor și explicațiile autorităților
Primarul Ciprian Ciucu a adresat clarificări cu privire la intenția și semnificația acestei măsuri. El a subliniat că, până acum, existase o dezinformare în spațiul public, precum că Primăria Capitalei primește doar 45% din buget, iar Sectoarele care primesc 55%. În realitate, potrivit lui, repartizarea recentă „a adăugat 45% la cei 14% deja alocați din bugetul național”, ajungând la un procent de aproape 59% din bugetul total al capitalei pentru instituțiile administrative locale din București.
„Este o măsură corectă și necesară, menită să asigure buna funcționare a primăriilor de sector, mai ales în condițiile în care necesitatea de a acoperi o gaură bugetară s-a accentuat în ultimii doi ani”, a declarat Ciucu, fără a spune concret dacă suma este suficientă pentru nevoile actuale ale orașului.
O decizie luată cu-vot și fără discuții intense
Deși proiectul a fost introdus inițial pe ordinea de zi suplimentară, apoi a fost trecut ca prioritate și aprobat cu 41 de voturi „pentru” și doar 7 abțineri, în timpul ședinței nu s-au susținut dezbateri ample. Acest fapt indică, cel mai probabil, negocieri prealabile bine puse la punct, având în vedere lipsa unor discuții publice intense.
Pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani, banii din impozitul pe venit nu vor fi repartizați din schemele centrale ale Guvernului, ci direct de Consiliul General al Municipiului București. Aceasta a fost, în bună măsură, o realizare a primarului Nicușor Dan, care a început demersurile pentru această reformă încă de la preluarea mandatului.
Implicații politice și financiare pentru București
Modificarea legislativă și decizia Consiliului General marchează o schimbare semnificativă în administrarea finanțelor locale. Până acum, România obișnuia ca repartizarea acestor fonduri să fie gestionată central, iar primăriile de sectoare să depindă de deciziile guvernului.
Această autonomie, chiar dacă formalizată abia anul acesta, a fost percepută ca o victorie pentru Nicușor Dan, dar și ca o imposibilitate temporară de a acoperi toate nevoile de finanțare ale Bucureștiului. Ciprian Ciucu a subliniat că suma, deși importantă, nu va fi suficientă pentru toate proiectele și investițiile Capitalei, dar reprezintă un pas înainte în procesul de responsabilizare fiscală locală.
Reprezentanții opoziției rămân sceptici, acuzând că banii alocați sunt insuficienți pentru nevoile orașului și că această reformă va necesita timp pentru a-și arăta pe deplin efectele.
În timp ce decizia a fost luată cu largă consens, întrebarea rămâne dacă această modificare va putea să aducă o gestionare mai eficientă și transparentă a fondurilor publice în următorii ani, în condițiile unei administrații locale tot mai independente față de deciziile centrale.
