Consiliul General al Municipiului București a aprobat proiectul pentru reducerea facturilor la încălzire, dar scandalul politic continuă
Decizia de a adapta sistemul de tarifare în funcție de cantitatea de agent termic consumată a fost în sfârșit adoptată de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), după o ședință marcată de amânări repetate și tensiuni politice. Cu 40 de voturi pentru, fără opoziție și cu 12 abțineri, membrii CGMB au aprobat proiectul intitulat „Plătești câtă căldură primești,” destinat să inoveze modul în care bucureștenii achită facturile pentru energie termică.
Proiectul vizează clarificarea și actualizarea diagramei de reglaj a livrării energiei termice, responsabilitatea fiind transferată Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov (ADI TEB). Aceasta trebuie să creeze și să actualizeze diagrama de reglaj, astfel încât tarifele să reflecte cu exactitate consumul real, în funcție de temperaturile exterioare și de gradul de anvelopare al clădirilor. În cel mai bun caz, actualizarea acestei diagrame va dura cel puțin șase luni, după cum a precizat directorul Termoenergetica, subliniind că actul normativ reglementează clar pașii de adaptare.
Contextul este însă tensionat, iar proiectul a fost supus unui adevărat scenariu de blocaj în consiliu. În urmă cu aproape o lună, pe 24 februarie, dezbaterile au fost întrerupte din cauza lipsei cvorumului, iar după aceea, politicianiștilor le-a fost greu să reunească prezența necesară pentru vot. Cauza: un conflict acut între principalele formațiuni politice, PSD și Ciprian Ciucu, edilul sectorului 6, adesea acuzat de contracandidați și opozanți de blocarea intenționată a inițiativelor care pot aduce beneficii directe bucureștenilor.
Președintele PSD București, Daniel Băluță, a criticat dur aceste blocaje. În fața parlamentarilor, el a făcut apel la dreptate și a acuzat aparatul administrativ că nu respectă legea. „Așa cu statul știe să impună taxe și impozite, tot așa este normal să facem dreptate. Nu avem cum să facem dreptate cu oameni care își folosesc toată energia pentru a bloca inițiative de genul acesta. Spun asta pentru că în acest oraș apa caldă este pentru toți. Și pentru cei care votează, și pentru cei care nu votează, și pentru cei de stânga sau de dreapta,” a afirmat el, criticând modul în care s-au gestionat dezbaterile în ultima perioadă.
Mai mult, Băluță a acuzat Primăria și consilierii PNL, condus de Ciprian Ciucu, că „s-au transformat în castelul grofului Ciprian Ciucu și al celor care nu doresc să respecte legea.” În urma acestor conflicte, mai multe ședințe au fost amânate sau s-au desfășurat cu prezență redusă, chiar și în situațiile în care proiecte importante, precum cel pentru reducerea facturilor de încălzire, trebuiau să fie votate.
Situația s-a complicat și mai mult în perioada februarie-martie, când consilierii opoziției, în special cei din PSD, AUR și PUSL, au ales să boicoteze dezbaterile, intrând în grevă parlamentară și refuzând să participe la ședințe. În aceste condiții, programul de reformă pentru București a fost blocat pentru patru ședințe consecutive, iar în cele 24 de ore în care s-a desfășurat ședința din 6 martie, au fost prezenți doar 24 de consilieri, semn că tensiunile politice continuă să afecteze gestionarea administrației locale.
Ciprian Ciucu, primarul general, a criticat dur această situație, acuzând PSD de „iresponsabilitate.” „Este a treia oară consecutiv când PSD nu se prezintă la ședințe. Nu putem lucra pentru a pune la punct problemele orașului, pentru oameni, pentru că nu se pot ține. Din motiv de lipsă de cvorum. Consilierii generali PSD sunt iresponsabili,” a spus edilul, adăugând că aceste blocaje pun în pericol reformele necesare pentru modernizarea Bucureștiului.
Pe fundalul acestor tensiuni, situația devine din ce în ce mai delicată pentru conducerea administrației locale, iar perspectivele unui compromis rămân incerte. În timp ce proiectul pentru tarifarea energiei termice a fost adoptat, conflictele politice și disputele de pe scena administrativă riscă să împiedice implementarea rapidă a măsurilor promisă bucureștenilor. În același timp, există speranța ca aceste controverse să fie depășite, pentru ca angajamentul de a plăti doar pentru căldura consumată să devină o realitate cât mai curând în capitala României.
