BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în condiții de inflație în scădere lentă
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 7 aprilie 2026, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia vine în contextul unui proces de reducere lentă a inflației și al unor evoluții economice relativ stabile, deși cu anumite semnale de încetinire a dinamicii economice generale. Rata pentru facilitatea de creditare Lombard a rămas la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
Nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută, nu au fost modificate. Măsurile urmăresc menținerea stabilității prețurilor și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile, în condițiile unui mediu de incertitudine crescută la nivel regional și global.
Inflația continuă să scadă, dar rămâne în zona ridicată
Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025. Reducerea s-a datorat în principal scăderii prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, însă aceste efecte au fost parțial compensate de evoluțiile de pe alte segmente, precum prețurile administrate, tutunul sau combustibilii.
De asemenea, rata inflației core2 ajustat a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 8,3% în februarie, față de 8,5% în decembrie 2025. Aceasta reflectă unele efecte de bază dezinflaționiste și o reducere a cererii interne. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut, în schimb, la 8,1% în februarie, de la 7,3% în decembrie, în contextul creșterii prețurilor în anumite sectoare.
Datele indică o încetinire a dinamicii inflației, dar nivelurile sunt încă peste ținta de stabilitate stabilită de BNR. Riscurile asociate rămân, în special din cauza evoluțiilor externe și a costurilor energiei.
Activitatea economică își continuă tendința de încetinire în primul trimestru
Evoluțiile economice din primele luni ale anului confirmă o tendință de încetinire a creșterii sau chiar de contracție. În trimestrul IV 2025, economia a înregistrat o scădere de 1,9%, după o reducere de 0,1% în trimestrul precedent. În același timp, avansul PIB față de anul anterior a scăzut la 0,2%, comparativ cu 1,7% în trimestrul III.
Această stagnare temporară se datorează, în principal, aportului negativ al variației stocurilor și unei contracții moderate a consumului gospodăriilor. În schimb, formarea de capital fix a continuat să crească, iar exporturile au redevenit expansioniste, fiind favorizate de o dinamică mai modestă a importurilor.
Chiar dacă activitatea economică pare să dea semne de revigorare în trimestrul I 2026, datele arată o încetinire a dinamicii PIB, cu o scădere a volumului exporturilor de bunuri și servicii și o agravare a deficitului comercial, acesta fiind în continuare în contracție față de perioada similară a anului trecut.
Impactul evoluțiilor sectoriale și a pieței muncii
Datele recente indică o continuare a scăderii efectivului salariaților din economie, procese influențate de condițiile externe și de incertitudinile generate de criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu. În luna ianuarie 2026, rata șomajului BIM a înregistrat o scădere la 6,2%, dar tendința de reducere a numărului de angajați a continuat.
De asemenea, intențiile de angajare s-au diminuat, indicatorii de privind forța de muncă indicând o slăbire a apetitul pentru noi recrutări. Salariile brute au continuat să înregistreze scăderi în termeni nominali, iar costul unitar cu forța de muncă în industrie s-a redus semnificativ față de jumătatea anului 2025.
Aceste evoluții subliniază dificultățile cu care se confruntă piața muncii, pe fondul unei economii în încetinire și a impactului crizei energetice globale. Totodată, randamentele titlurilor de stat și indicii pieței monetare interbancare au înregistrat mici variații, fiind influențate de tensiunile geopolitice și de riscurile percepute de investitori. Cursul leu/euro a avut o creștere moderată, menținută în limite restrânse de ameliorarea balanței tranzacțiilor pe piața valutară.
Repetarea deciziei de menținere a dobânzilor vine într-un context de evoluții complexe, în timp ce factori precum creșterea prețurilor energiei și incertitudinile geopolitice continuă să influențeze mediul macroeconomic. Conform ultimelor raportări, inflația ar putea crește temporar în intervalul martie-iunie 2026, influențată de scumpiri ale combustibililor și de efectele transitorii ale expiratului schemei de plafonare a energiei. În același timp, consolidarea fiscală anunțată pentru anul în curs va avea un impact de limitare a presiunilor inflaționiste pe termen mediu.
