Criza alimentară globală, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, devine din ce în ce mai acută și îngrijorează experții din domeniul economic și agricol. Războiul cu Iranul, focalizat inițial pe aspecte geopolitice și energetice, a avut repercusiuni mult mai largi, afectând furnizarea de resurse esențiale pentru industria agricolă și chiar pentru siguranța alimentară mondială.
O economie globală vulnerabilă, prinsă între sacrificiile petrolului și lipsa materiilor prime pentru agricultură
Orientul Mijlociu reprezintă un centru vital pentru navetiile mondiale de mărfuri, fiind o zonă strategică pentru exporturile de îngrășăminte, dar și pentru rutele maritime. Strâmtoarea Ormuz, în special, joacă un rol esențial, fiind unul dintre cele mai circulate drumuri pentru fluxurile de gaze naturale, amoniac și uree, toate fiind componente critice în producția de alimente. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, un îngrășământ pe bază de azot, trec prin această rută, iar peste jumătate din hrana globală depinde de aceste resurse, potrivit specialiștilor.
Războiul a dus nu doar la perturbarea traficului maritim, ci și la oprirea producției de către marii producători regionali. În ultimul timp, Iranul a anunțat definitiv sistarea activităților de raffinare și procesare a amoniacului, în timp ce alte state din regiune ponderă reducerea producției din cauza blocajului naval. În plus, QatarEnergy a anunțat recent că a fost nevoită să oprească temporar producția din cauza unui atac cu drone asupra complexului de la Ras Laffan, ceea ce a afectat direct și piețele de export.
Prețurile explozive și riscul de scădere a recoltelor ridică semnale de alarmă
Impactul direct al acestor perturbări s-a reflectat deja în creșterea accelerată a prețurilor la materii prime periculoase pentru agricultură. Prețurile ureei și ale altor îngrășăminte au atins noi recorduri, cu un avans de peste 130 de dolari pe tonă față de începutul anului, ceea ce ridică serioase semne de întrebare despre sustenabilitatea aprovizionării cu nutrienți pentru culturile agricole.
Analistul Svein Tore Holsether, CEO al celui mai mare producător de îngrășăminte din Europa, avertizează că „randamentele la prima recoltă ar putea scădea cu până la 50% dacă lipsa de îngrășăminte persistă”, subliniind astfel riscul de criză alimentară globală. Situația devine mai alarmantă având în vedere că actuala criză energetică, cauzată de creșterea prețurilor la gazele naturale, influențează direct și costul de producție pentru aceste produse, dublând prețurile deja mari.
Pentru fermieri, în special cei din Europa și emisfera nordică, această perioadă de aplicare a îngrășămintelor de primăvară devine un punct de cotitură. O furnizare redusă va avea consecințe directe asupra producției agricole și, implicit, asupra prețurilor finale la alimente, care ar putea crește semnificativ în următoarele luni. Într-o perioadă în care lumea încearcă să își revină după criza pandemică, riscul de foamete și de lipsă de alimente devine o realitate aproape palpabilă.
Contextul geopolitic și precedentul invaziei din Ucraina
Experții atrag atenția asupra faptului că, în 2022, perturbările pe piața alimentară au fost inițial cauzate de războiul ruso-ucrainean, care a blocat exporturile de cereale și a destabilizat continentul european. De această dată, însă, blocajele fizice generate de Strâmtoarea Ormuz, închise pentru traficul maritim din cauza tensiunilor în creștere, riscă să producă o extindere a impactului asupra pieței globale.
QatarEnergy, al doilea cel mai mare exportator mondial de uree după Rusia și precum și cel mai mare exportator de sulf, a fost nevoită să își suspende temporar activitatea din cauza atacurilor cu drone asupra complexului său. Această situație agravează și mai mult deficitul deja existent pe piețele globale de materii prime pentru agricultură, punând o presiune enormă pe resursele limitate.
În aceste condiții, fermierii, dar și consumatorii, se află în fața unui scurtcircuit periculos: avansul prețurilor la energie și materii prime se traduce inevitabil în creșteri ale prețurilor la alimente. În timp ce creșterea costurilor continuă să se intensifice, numărul persoanelor vulnerabile la nivel global crește alarmant, iar perspectivele rămân sumbru. Automatismul fluxurilor de aprovizionare și echilibru economic global vor fi puse la încercare în următoarele luni, iar riscul unui nou val de criză alimentară pare să devină realitate dacă situația nu se stabilizează rapid.
