Civilizația juridică românească în criză după decizia de a contesta la instanță constituitirea Comitetului pentru revizuirea legislației din domeniul justiției
Tensiunile în domeniul Justiției din România ating un nou nivel, odată cu acțiunea în justiție a unor actori critici față de ultimele măsuri decise de Guvern. La Curtea de Apel București a fost înregistrată o cerere de suspendare a decretului semnat de prim-ministrul Marcel Bolojan, care a înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Decizia, luată la finalul anului 2025 și anunțată public după un reportaj despre presiuni și interese suspecte în sector, a fost percepută ca un pas contestabil, generând un veritabil val de critici și dezbateri pe scena politică și juridică.
Contextul politic și social din România
Decizia premierului Bolojan a fost luni bune în centrul dezbaterilor publice. În după-amiaza zilei de 19 decembrie, acesta a anunțat oficial crearea Comitetului, sub președinția personală a sa, cu obiectivul de a revizui legislația din justiție, în condițiile în care se acuză modificări legislative controversate, percepute de opoziție și societate civilă drept o încercare de control excesiv asupra sistemului de justiție. Inițiativa a fost precedată de un reportaj aprofundat în care s-a recomandat o reevaluare a influenței anumitor grupuri de interese și a practicii decizionale din domeniu.
După această decizie, presiunea publică s-a intensificat, ieșind chiar în stradă. Proteste ample și dezbateri critice au apărut simultan, opozanții considerând că măsura adâncește criza de încredere în sistemul judiciar și subminează statul de drept. Într-un climat tensionat, câțiva avocați și organizații civice au acționat juridic pentru a contesta legalitatea procedurii și conținutul deciziei.
Motivul și implicațiile juridice ale contestării
La Curtea de Apel București, o parte dintre acționari au solicitat suspendarea executării decretului emis de premier. În cerere, se argumentează că măsura este în fapt o ingerință ilegală în autonomia sistemului judiciar și contravine prevederilor constituționale. Potrivit informațiilor disponibile, contestatarii spun că procesul de înființare a Comitetului nu a fost transparent, fiind adoptată fără consultări ample și fără o fundamentare solidă a nevoii acestei structuri.
De partea cealaltă, Executivul se apără și susține că măsura este una de bună-credință, menit să asigure o reformă în domeniu, în condițiile în care legislația actuală a fost criticată pentru lacune și influențe externe. În plus, oficialii afirmă că decizia respectă toate prevederile legale și constituționale, deși nu au ratificat încă toate contestațiile în instanță.
Reacțiile și perspectiva pe termen scurt
Reacția societății civile și a multor actori din domeniul juridic a fost rapidă și critică, aceștia reafirmând că procedura de înființare a Comitetului pare a fi o încercare de a controla, din nou, justiția, în timp ce argumentele pentru suspendare sunt considerate ca fiind fundamentate. Pentru moment, judecătorii de la Curtea de Apel analizează probele și argumentele, urmând să decidă în următoarele zile dacă suspendarea va fi admisă, sau dacă decizia premierului va rămâne în vigoare.
Miza acestui caz depășește simplele interese legislative – este o confruntare clară între mai mulți piloni fundamentali ai statului de drept, iar evoluțiile din această săptămână vor fi extrem de importante pentru direcția în care se îndreaptă justiția și însăși încrederea publicului în instituții. În condițiile în care opinia publică devine tot mai critică, un răspuns clar de la instanțe ar putea oricând să redefinească echilibrul de forțe în domeniu, punând și mai mult accent pe nevoie de transparență și legalitate în procesele decizionale Guvern-justiție.
