Criza sistemului de termoficare din București ia amploare în mijlocul iernii, iar situația devine din ce în ce mai critică în anumite zone ale capitalei. Datele recente indică o problemă sistemică de presiune în rețelele magistrale, cauzată de lipsa de investiții și de reabilitarea îndelungată a infrastructurii. În condițiile în care temperaturile extrem de scăzute persistă, iar gerul continuă să lovească orașul, efectele acestui dezechilibru se resimt acut în apartamente și puncte termice, afectând mii de locuințe din sectorul estic și sudic.
De la începutul sezonului rece, primăriile și furnizorii de energie termică au raportat o serie de sincope în alimentarea cu apă caldă și căldură. Însă, cele mai alarmante probleme apar din cauza debitului insuficient pentru livrare, nu din cauza unor avarii clasice. Praktic, apa fierbinte pleacă din centrale, dar înainte de a ajunge în cartiere, ea se pierde în pământ, în sistemul de distribuție, din cauza presiunii scăzute. Departamentul tehnic al companiei Termoenergetica a explicat că peste 85% din punctele termice afectate au ca principal motiv rețeaua primară pe care presiunea nu o poate susține în condițiile unei ierni dure.
Situația este deosebit de critică în Sectoarele 2 și 3, unde problemele de presiune perturbă alimentarea cu căldură a numeroase blocuri. În Sectorul 2, zone precum Colentina, Pantelimon sau Fundeni se confruntă cu lipsa completă a căldurii în zeci de puncte termice, ceea ce afectează viețile a mii de bucureșteni. La rândul său, situația se repetă în Sectorul 3, acolo unde cartiere precum Titan, Balta Albă sau Vitan sunt practic în sesiune de așteptare a restabilirii echilibrului hidraulic.
Mai grav este că aceste probleme nu rămân izolate, ci se răspândesc în întreaga rețea, devenind un adevărat colaps hidraulic. În zona Sectorului 4, cartiere precum Tineretului și Văcărești nu primesc deloc agent termic, în timp ce în Sectorul 5, zonele din jurul Pieței Națiunile Unite și Calea 13 Septembrie sunt ilustrarea clară a unui sistem care nu mai face față solicitărilor. În aceste condiții, multora le rămâne doar să aștepte ca vremea să se răcorească, deoarece, din cauza temperaturilor minime nocturne care pot coborî până la -13 grade Celsius, cererea de energie termică va rămâne ridicată.
Actorii principali, precum ELCEN, confruntă o perioadă extrem de dificilă. Fără fonduri suficiente pentru modernizarea infrastructurii, termocentrale din București funcționează deja în regim de avarie, fiind forțate să injecteze în sistem apa de peste 2.200 de tone pe oră, cu mult peste limita de siguranță. Această mărire a debitului, deși necesară pentru a acoperi necesarul, riscă să pună în pericol integritatea instalațiilor, afectând pe termen lung funcționarea sistemului.
Chiar dacă meteorologii promit o încălzire a vremii în zilele următoare, situația rămâne critică până cel puțin vineri seara, moment în care autoritățile estimează că presiunea din rețele va ajunge la parametrii normali. Între timp, bucureștenii trebuie să se pregătească pentru încă trei zile de ger, în condițiile în care temperaturile minime nocturne pot rămâne la limitele infame de -13 grade Celsius.
Pe fondul acestei crize majore, autoritățile încearcă să gestioneze situația prin măsuri temporare, în timp ce pregătesc planuri de modernizare și investiții pe termen lung. Problema nu este doar una tehnică, ci și una de resurse și de perspectivă. Rămâne de văzut dacă eforturile de remediere vor fi suficiente pentru a evita pe termen lung un scenariu de colaps complet al sistemului de termoficare, un aspect critic mai ales pentru cei vulnerabili, care vor suporta cele mai grele consecințe ale acestui adevărat colaps hidraulic.
