Clujul, exemplu de responsabilitate în utilizarea serviciului 112, în timp ce Vrancea înregistrează cele mai frecvente abuzuri
În perioada recentă, o analiză națională a serviciului de urgențe 112 a evidențiat diferențe semnificative în modul în care județele din țară gestionează apelurile către această linie vitală. În timp ce unele regiuni dau dovadă de un comportament responsabil și eficient, altele se confruntă cu probleme serioase, inclusiv apeluri false sau non-urgent. Dintre acestea, județul Cluj s-a distins prin cel mai corect și rațional folosirea serviciului de urgență, fiind considerat exemplul de bune practici în domeniu pentru tot mapamondul.
Cluj, un model de eficiență în gestionarea apelurilor de urgență
Conform datelor publicate recent, Clujul a obținut cel mai bun scor la nivel național în privința utilizării serviciului 112. Atestarea vine dintr-o analiză detaliată a centralizatorilor pe tot parcursul anului 2025, în care județul a demonstrat că cetățenii și autoritățile locale înțeleg rolul crucial al liniei de urgență și nu exagerează cu apelurile nejustificate. Aceasta contribuie direct la reducerea timpilor de răspuns și la maximizarea resurselor de intervenție, precum și la salvarea de vieți omenești.
Specialiștii susțin că acest comportament se datorează în primul rând, poate, și unei campanii de conștientizare axate pe educația cetățenilor cu privire la utilizarea responsabilă a serviciilor de urgență. În plus, o infrastructură modernizată și personal bine pregătit au jucat un rol esențial în menținerea unui standard ridicat de performanță. Similar cu alte regiuni de succes, de exemplu București sau Timișoara, Clujul a reușit să cultive o cultură a responsabilității și a respectului pentru sistem.
Vrancea – județul cu cele mai frecvente apeluri nejustificate
Pe de altă parte, județul Vrancea reprezintă contrastul perfect. Potrivit datelor, peste 50% dintre apelurile către serviciul 112 din această zonă sunt non-urgențe sau chiar false. Astfel de abuzuri nu doar că suprasolicită sistemul, dar și pot pune în pericol viețile persoanelor aflate în situații reale de urgență. Cauzele acestor situații sunt multiple: lipsa de educație civică sau, uneori, dificultăți în gestionarea emoțională, dar și apetența pentru glume proaste sau proteste inutile.
Reprezentanții autorităților locale din Vrancea au recunoscut problema, subliniind necesitatea de a implementa campanii de educare și control mai stricte. Se încearcă și introducerea unor măsuri de sancționare pentru apelurile false sau nejustificate, însă eficiența acestora a rămas de testat. La nivel național, această diferență de comportament între județe ridică întrebări despre responsabilitatea civică și implicarea comunităților în menținerea unui serviciu de urgență funcțional și eficient.
Contextul european și provocările din România
Ziua Europeană a Securității în Comunicații, celebrată anual pe 11 februarie, atrage atenția asupra importanței unei infrastructuri naționale robuste și sigure. În acest context, performanțele Clujului devin un exemplu de urmat pentru alte județe din țară, în timp ce provocările din Vrancea și alte regiuni trebuie abordate cu măsuri concrete și permanente.
România continuă să investească în modernizarea și digitalizarea serviciilor de urgență, însă rezultatele sunt influențate și de nivelul de responsabilitate al cetățenilor. În plus, autoritățile au inițiat programe de formare, campanii de conștientizare și sancțiuni pentru cei care abuzează de serviciul 112.
În final, evoluția situației depinde de colaborarea între comunități, autorități și mediul privat pentru a asigura un serviciu de urgență eficient și responsabil. Clujul oferă un exemplu pozitiv, în timp ce Vrancea și alte județe trebuie să învețe din aceste modele și să adopte măsuri concrete pentru a reduce apelurile false și a crește responsabilitatea civică. Misiunea rămâne a fi una continuă, cu perspective de optimizare și creștere a nivelului de siguranță pentru toți cetățenii.
