Primăria Municipiului București, condusă de Ciprian Ciucu, a anunțat modul în care vor fi distribuiți cei aproape 8 miliarde de lei, estimați a fi încasările din impozitul pe venit în perioada aprilie-decembrie 2026. Decizia de repartizare a fondurilor a fost aprobată în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) și vine într-un context în care toate sectoarele, cu excepția celui condus de edilul Robert Negoiță, vor primi suma solicitată, în ciuda unor ajustări semnificative.
Cine primește cel mai mult și de ce sectorul 3, deși are bugetul tăiat
Cu toate că sectorul condus de Negoiță a solicitat peste un miliard de lei pentru întregul an 2026, suma alocată pentru perioada aprilie-decembrie a fost redusă cu aproape 400 de milioane de lei. Valoarea finală pentru sectorul 3, care a cerut peste 1,2 miliarde de lei, se cifrează acum la circa 870 de milioane, reprezentând totuși cea mai mare sumă alocată unui sector. Această decizie a fost impusă după o verificare a fundamentării solicitărilor, care a descoperit că solicitarea a fost făcută pentru întreaga perioadă de 12 luni, în timp ce legislația specifică ac, doar pentru intervalul aprilie-decembrie.
Deși bugetul sectorului 3 a fost ajustat, acesta rămâne liderul primelor alocări, fiind urmat de Sectorul 6, cu peste 806 milioane de lei, iar celelalte sectoare vor primi sub 800 de milioane de lei fiecare, cu Sectorul 1 acuzând cea mai mică alocare, de aproximativ 530 de milioane de lei.
În total, primăriile de sector vor împărți aproximativ 4,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o pondere importantă în bugetul total de aproape 8 miliarde. Această repartizare reflectă atât prioritățile administrației locale, cât și ajustările tehnice legate de respectarea legislației bugetare.
Alocarea sumei destinate Capitalei și contextul legal
Repartizarea fondurilor are în vedere și partea de impozit pe venit specifică Bucureștiului, precum și județului Ilfov. În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pentru 2026, 14% din impozitul pe venit merge direct către bugetul Capitalei, iar un procent de 1% este repartizat Județului Ilfov. Primăria Capitalei va încasa, astfel, aproape 5 miliarde de lei, o sumă considerabilă, destinată în principal finanțării serviciilor publice, proiectelor de infrastructură, cofinanțării fondurilor europene și programelor de dezvoltare locală.
Aceasta sumă include aproape 1,3 miliarde de lei, reprezentând procentul de 14% alocat special Bucureștiului, și peste 3,6 miliarde de lei, adică diferența rămasă după alocările către sectoare. În plus, județul Ilfov va primi puțin peste 93 de milioane de lei, subliniind diferența de prioritizare între zonele administrate.
Deși suma alocată pentru București și județul Ilfov par a fi consistente, evoluția repartizării fondurilor reflectă și complexitatea procesului decizional, în contextul unor solicitări uneori exagerate sau inacurate din partea liderilor locali. În cazul Sectorului 3, de exemplu, solicitarea inițială a inclus întregul an, ceea ce a determinat o reducere semnificativă a fondurilor alocate pentru perioada aprilie-decembrie.
Perspectivele dezvoltării urbane și responsabilitățile administrației
Ce rămâne clar este că, în condițiile actuale, alocările bugetare vor influența în mod direct capacitatea fiecărui sector de a realiza proiecte și de a asigura buna funcționare a orașului. În ciuda reducerii sumelor, Sectorul 3 se află în avantaj, fiind cel mai bine finanțat, urmând să primească o sumă considerabilă pentru investiții și servicii publice.
Pe termen lung, aceste decizii vor stabili prioritățile de dezvoltare ale capitalei, precum și modul în care autoritățile locale vor gestiona resursele în contextul unei planificări financiare tot mai riguroase. În același timp, diferențele de alocare între sectoare și deciziile privind ajustările bugetare vor continua să fie subiect de discuție politică și administrativă, în condițiile în care finanțarea infrastructurii și a serviciilor devine esențială pentru bunăstarea bucureștenilor.
