Ciobăneștii românești pe cale de dispariție: Asociația HAITA cere salvarea lor

Patru rase autohtone de câini ciobănești, fundamentale pentru tradiția pastorală românească, se află în pericol iminent de dispariție. Este vorba despre...

Ciobăneștii românești pe cale de dispariție: Asociația HAITA cere salvarea lor

Conform Europafm.ro: Patru rase autohtone de câini ciobănești, fundamentale pentru tradiția pastorală românească, se află în pericol iminent de dispariție. Este vorba despre Mioriticul românesc, Ciobănescul Carpatin, Ciobănescul Românesc Corbil și Ciobănescul de Bucovina. Asociația HAITA, dedicată protejării și promovării acestor patrimonii vii, face demersuri pentru includerea lor în patrimoniul național, cu o perspectivă pe termen lung spre recunoașterea UNESCO.

Situația actuală a raselor autohtone de câini

Dragoș Bălășoiu, fondator al Asociației HAITA, subliniază o problemă fundamentală: lipsa recunoașterii legale a acestor rase. „La Ministerul Agriculturii există o evidență a altor animale, dar a câinilor nu”, explică Bălășoiu. Acesta detaliază că, spre deosebire de bovine, ovine sau caprine, care beneficiază de registre naționale, câinii ciobănești românești nu au nicio formă de înregistrare oficială. Practic, în ochii statului, aceștia nu există. Această lipsă de recunoaștere legală îngreunează semnificativ eforturile de conservare și promovare.

Cauzele declinului raselor ciobănești românești

Istoria acestor patru rase este bogată și veche, însă în ultima perioadă au pierdut din apreciere și utilizare. O cauză majoră identificată de reprezentanții Asociației HAITA este renunțarea ciobanilor la aceste rase în favoarea unor câini străini sau corci. Dorința de a obține câini „mai răi sau mai mari” a dus la diluarea fondului genetic autohton. Chiar dacă pe anumite drumuri de munte pot părea numeroși, numărul exemplarilor „corecți”, care păstrează trăsăturile specifice raselor, a scăzut drastic. Această situație a condus la o bază genetică fragilă și la riscul pierderii ireversibile a acestor specii.

Demersurile pentru salvarea patrimoniului genetic

Primul pas concret în direcția salvării acestor rase este depunerea unui dosar pentru înscrierea lor ca element de patrimoniu cultural imaterial național. Ulterior, asociația își propune să acceseze și recunoașterea la nivelul UNESCO. Procesul necesită sprijinul autorităților și o documentare amănunțită. Potrivit Asociației Chinologice Române, în ultimii patru ani au fost înregistrați peste 5.600 de câini ciobănești românești în cele 130 de crescătorii active pe teritoriul țării.

România deține deja un precedent în patrimoniul UNESCO, cu tradiția creșterii cailor lipițani, recunoscută din anul 2022. Acest exemplu demonstrează potențialul de a integra și alte elemente ale patrimoniului cultural imaterial, inclusiv specii de animale care reflectă istoria și tradițiile locale.

Sursa: Europafm.ro