Republica Moldova adoptă o poziție fermă față de trupele ruse din Transnistria
Decizia de joi, 16 aprilie 2026, a autorităților din Republica Moldova de a declara „persona non grata” întregul comandament al Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) marchează o etapă fără precedent în relația cu Federația Rusă. Această măsură este interpretată nu doar ca un semnal puternic de condamnare a prezenței militare rusești în regiunea separatistă Transnistria, ci și ca o reevaluare majoră a politicii externe a Chișinăului. Reacția vine în urma tensiunilor crescute din ultima perioadă, alimentate de o serie de incidente și de retorica Moscovei.
Contextul tensiunilor din Transnistria
Transnistria, o regiune majoritar rusofonă din estul Republicii Moldova, și-a declarat unilateral independența în 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Conflictul armat care a urmat în 1992 a dus la instalarea unei zone de securitate controlate de forțe rusești, o prezență militară care a rămas constantă de atunci. De-a lungul anilor, Chișinăul a încercat, fără succes, să negocieze o soluție pașnică pentru conflictul transnistrean, dar prezența militară a Rusiei a reprezentat întotdeauna un obstacol major. Recrudescența conflictului din Ucraina a amplificat îngrijorările legate de stabilitatea regiunii și a sporit presiunea asupra autorităților de la Chișinău de a acționa.
În ultimele luni, au existat o serie de incidente la granița cu Ucraina și în Transnistria, inclusiv explozii și atacuri cu drone, care au sporit tensiunile. Aceste incidente au fost interpretate de unii analiști ca posibile provocări menite să destabilizeze regiunea.
Implicațiile deciziei Chișinăului
Declararea întregului comandament GOTR ca „persona non grata” reprezintă un pas radical care ar putea avea consecințe semnificative. Aceasta înseamnă că ofițerii ruși din cadrul GOTR trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Experții în domeniul securității consideră că o astfel de măsură ar putea afecta capacitatea Rusiei de a menține o prezență militară considerabilă în Transnistria. Totodată, decizia reflectă o schimbare dramatică în abordarea Chișinăului față de Moscova, sugerând o dorință de a-și reafirma suveranitatea și de a reduce influența rusă în regiune.
Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă sunt deja tensionate din cauza războiului din Ucraina. Chișinăul a condamnat ferm agresiunea Rusiei și a sprijinit sancțiunile impuse Moscovei de către comunitatea internațională. Această nouă măsură nu va face decât să înrăutățească relațiile bilaterale. Vor urma probabil reacții dure din partea Moscovei.
Reacțiile internaționale și viitorul relațiilor
Reacțiile internaționale la decizia Chișinăului sunt așteptate cu interes. Statele Unite și Uniunea Europeană au sprijinit în mod constant integritatea teritorială a Republicii Moldova și ar putea saluta această măsură ca pe un semn de curaj și determinare. De asemenea, este posibil ca organizații internaționale precum OSCE să se implice în monitorizarea situației.
Premierul Republicii Moldova a declarat că această decizie este una necesară pentru a asigura securitatea și stabilitatea țării. El a adăugat că guvernul va continua să caute soluții pașnice la conflictul transnistrean, dar că nu va tolera prezența militară străină pe teritoriul său.
Pe 18 aprilie 2026, o delegație a Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău se va deplasa la Moscova pentru a discuta despre punerea în aplicare a acestei decizii și pentru a aborda aspecte legate de securitatea regională.
