O companie de asigurări din SUA dă în judecată OpenAI, creatorul sistemului de inteligență artificială ChatGPT, pe motiv că acesta ar fi oferit unei cliente asistență juridică ilegală, care a dus la încălcarea unui acord și la costuri suplimentare. Procesul, depus la începutul lunii martie 2026, ridică probleme majore legate de răspunderea pentru acțiunile inteligenței artificiale și de modul în care aceasta influențează profesiile, în special cea de avocat.
Probleme juridice legate de inteligența artificială generativă
Nippon Life Insurance Company of America acuză OpenAI Foundation și OpenAI Group PBC că ChatGPT a oferit asistență juridică unei asigurate, care a folosit informațiile pentru a încălca un acord tranzacțional. Compania de asigurări susține că a fost nevoită să suporte cheltuieli judiciare semnificative din cauza acțiunilor asiguratei. Plângerea invocă trei capete de acuzare: interferența delictuală cu un contract, abuzul de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat.
Acest caz prezintă o serie de provocări pentru dreptul răspunderii civile, deoarece pune sub semnul întrebării rolul sistemelor de inteligență artificială generativă și modul în care acestea pot fi considerate responsabile pentru acțiunile utilizatorilor. Una dintre problemele centrale este calificarea activității sistemului: este acesta un simplu furnizor de informații sau un practicant de drept? De asemenea, se analizează legătura de cauzalitate dintre răspunsurile generate de IA și daunele suferite de terți, precum și rolul politicilor de utilizare a IA în stabilirea vinovăției.
Impactul asupra profesiei de avocat
Inteligența artificială transformă profund practicile juridice. Instrumente precum motoarele de căutare automatizate și asistenții de redactare au devenit omniprezente în cabinetele de avocatură. Avocații se confruntă cu schimbări în rolul lor, fiind nevoiți să coopereze cu tehnologii capabile să îi asiste sau chiar să îi înlocuiască parțial. Aceste schimbări ridică întrebări importante cu privire la responsabilitățile profesionale.
În mod tradițional, responsabilitatea avocaților se bazează pe o obligație de mijloace, pe competență și pe respectarea deontologiei. Utilizarea inteligenței artificiale introduce un nou actor tehnic în relația avocat-client, îngreunând stabilirea limitelor vinovăției și a legăturii de cauzalitate. Dacă un sfat eronat este generat de un algoritm defectuos sau de o interpretare automată, avocatul poate invoca „defectarea” mașinii sau este responsabil pentru o diligență absolută? Mai mult, utilizarea datelor personale ale clienților de către avocați în contextul inteligenței artificiale ridică problema colectării și a tratării datelor.
Jurisprudența, un viitor al dreptului IA
Acest caz este important nu doar pentru singularitatea sa, ci și pentru modul în care mută accentul: furnizorul de inteligență artificială nu este criticat doar pentru erori de conținut, ci și pentru faptul că a contribuit la inițierea unor acțiuni considerate abuzive. Demonstrarea legăturii cauzale necesită, de asemenea, o analiză atentă a modului în care ChatGPT a influențat clienta. Procesul ridică întrebări privind modul în care sistemele de IA pot fi considerate prestatoare de servicii juridice, în funcție de gradul de influență asupra deciziilor utilizatorilor.
Condițiile contractuale de utilizare și garanțiile tehnice oferite de furnizori vor juca un rol crucial în dezbateri. În timp ce furnizorul poate invoca avertismentele incluse în condițiile de utilizare, acestea vor fi considerate ca factori legați de evaluarea culpei, alături de standardele de prudență și diligență recunoscute în dreptul răspunderii civile.
Profesorul universitar doctor Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, subliniază că inteligența artificială nu poate înlocui complet rolul unui avocat, dar transformă profund modul de lucru, automatizând sarcinile repetitive.
