Un tren care face legătura între Vatra Dornei și București Nord a înregistrat o întârziere record de peste șase ore, perturbând planurile mulor pasageri și punând din nou în discuție fiabilitatea sistemului feroviar din țară. Garnitura IR 1658, care trebuia să ajungă în capitală în dimineața zilei de 20 ianuarie, a consemnat o întârziere de 373 de minute, o situație extrem de rară pentru infrastructura feroviară din România.
Trenul plecase normal din Vatra Dornei Băi în data de 19 ianuarie, la ora 20:10, cu destinația Gara de Nord din București. Traseul de aproximativ 564 km ar fi trebuit parcurs în circa 9 ore și 25 de minute, dar realitatea a fost cu totul alta. La sosire, garnitura a ajuns abia la ora 11:48, fiind cu mult peste program. În mod normal, trenul ar fi trebuit să treacă prin mai multe stații, precum Pașcani sau Roman, unde a acumulat întârzieri semnificative, și totul s-a transformat într-un lanț de evenimente care a dus la blocajul complet al programului de circulație.
Potrivit unui comunicat al CFR Călători, cauza principală a acestei întârzieri a fost defectarea locomotivelor de remorcare, agravarea condițiilor meteo severe și, în același timp, dificultățile de înlocuire a echipamentelor din cauza temperaturilor extrem de scăzute. Gerul a fost, de altfel, responsabil și pentru prelungirea semnificativă a timpilor de intervenție, în condițiile în care înlocuirea și atașarea locomotivei de ajutor sau a celor de remorcare a devenit extrem de dificilă în aceste condiții meteorologice.
„Întârzierea de 373 de minute înregistrată de trenul IR 1658 Vatra Dornei – București din data de 19/20 ianuarie 2026 a fost cauzată, în principal, de defectarea locomotivelor de remorcare și de condițiile meteorologice extreme din acele zone”, se arată în comunicat. În plus, după intervințiile tehnice, cursele au fost și ele perturbate, fapt ce a dus la prelungirea și mai mult a întârzierei, odată cu reintegrarea trenului în graficul de circulație actualizat.
Situația a fost agravată și de restricțiile de viteză impuse de problemele la infrastructura feroviară, ceea ce a dus la un plus de întârzieri. În condițiile în care materialul rulant și infrastructura s-au confruntat cu temperaturi extrem de joase, timpul de parcurs s-a prelungit considerabil, afectând nu doar pasagerii, ci și operațiunile companiei de stat.
Este notabil faptul că incidentul a reaprins discuțiile despre promovarea transportului feroviar în România și despre măsurile de întreținere a infrastructurii pentru a evita astfel de situații pe viitor. În ultimele luni, CFR a anunțat introducerea unor trenuri electrice moderne de școală PESA, ce urmează să fie puse în circulație, dar aceste proiecte încă stârnesc întrebări legate de capacitatea de a face față unor evenimente extreme generate de vreme sau defecțiuni tehnice.
Pentru mulți pasageri, această întârziere a devenit un exemplu clar al dificultăților cu care se confruntă transportul feroviar în condiții meteo dificile. În timp ce autoritățile încearcă să remedieze problemele punctuale, realitatea din teren arată că inima sistemului, și anume infrastructura și materialul rulant, trebuie să fie adaptate mai bine pentru a face față provocărilor climatice.
Cât timp nu vor fi rezolvate aceste probleme, pasagerii vor fi nevoiți să se adapteze situațiilor neprevăzute, iar sistemul feroviar din România rămâne vulnerabil în fața unor fenomene naturale extreme, precum gerul intens din ultimele zile. După acest incident, autoriățile promit o reevaluare a măsurilor tehnice și de întreținere, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații majore, însă timpul va demonstra dacă aceste promisiuni vor fi urmate de acțiuni concrete.
