Criza energetico-thermală din București devine tot mai acută: sistemul de încălzire, pe marginea colapsului
În ultimele zile, sistemul de termoficare al Bucureștiului a fost pus pe jar de temperaturile extreme, iar centrala Termocentralei București Vest a dus la limitele posibilului. Alimentând orașul cu agent termic la aproape 100 de grade Celsius, aceasta a încercat să compenseze pierderile masive din rețeaua veche, în condițiile în care, în toiul gerului, mii de blocuri din Capitală abia “dezmorțează” caloriferele. În vreme ce centralele ELCEN rulează la parametri aproape maximi, sistemul de încălzire se află într-o zonă critică, funcționând peste limitele tehnice de siguranță.
Presiuni uriașe în sistemul de termoficare și riscul unui dezastru tehnic
Din datele transmise de conducerea CET Vest, rezidă faptul că starea de alertă este mai mult decât justificată. Pe 18 ianuarie, această centrală a furnizat agent termic la o temperatură de 99°C, aproape de punctul de fierbere al apei, cu patru grade peste cerințele minime ale operatorului Termoenergetica. În plus, monitorizarea în timp real indică faptul că toate cele patru mari centrale din oraș—Grozăvești, Vest, Progresu și București Sud—livrează apă caldă peste temperaturile solicitate, semnalând o suprasarcină deosebită.
Tensiunea ajunge aproape de limita maximă, făcând ca apa circulată în rețea să fie la 98-99°C, excepție făcând doar CET București Sud, care livrează la 86°C, încă peste cerința minimă de 80°C. Păstrarea acestor valori ridicate a devenit inevitabilă pentru a preveni răcirea rapidă a caloriferelor, însă acest lucru duce la o uzură accelerată a echipamentelor, precum și la riscuri de avarie semnificative.
Sistemul pierde în mod alarmant apă, iar operațiunile de tratare intra în colaps
Însă problema esențială nu o reprezintă doar temperatura de livrare, ci și pierderile continue de apă. Potrivit ELCEN, sistemul funcționa în urmă cu o săptămână cu un adaos de 2.225 de tone de apă pe oră, fiind o soluție de compromis pentru a contracara scurgerile din conducte vechi și corodate. În condițiile în care normal este ca acest debit să fie de aproape jumătate, circa 1.000 de tone, diferența semnificativă indică o situație de urgență. Cele peste 1.200 de tone în plus pe oră nu doar că epuizează resursele, dar riscă să perturbe operarea instalațiilor de tratare chimică, proiectate pentru volume mult mai mici.
“Instalațiile de tratare a apei funcționează dincolo de capacitatea maximă pentru care au fost proiectate și riscă un colaps al echipamentelor de pompare și tratare chimică,” explică specialiștii, subliniind pericolul dezastrului tehnic major. În loc să se reducă pierderile, singura alternativă pare a fi creșterea volumului de apă neprelucrată introdus în cazane, fapt care, pe termen lung, poate accelera depunerile de calcar și deteriorarea echipamentelor.
Perspective și soluții în lumina prognozei meteorologice
Criza de încălzire din București are și cauze legate de recentele avarii din lanț suferite de centrala CET Sud, ce au lăsat peste 3.000 de imobile fără agent termic pentru perioade de peste o săptămână. Deși aceste defecțiuni au fost remediate temporar, supraîncărcarea sistemului actual necesită timp pentru redresare, iar condițiile meteorologice actuale accentuează această situație.
Meteorologii anunță o ameliorare a temperaturilor nocturne, cu creșteri semnificative față de gerul de până la -13°C, ceea ce ar putea oferi un respiro temporar sistemului. Dar, pentru a preveni o criză de proporții, autoritățile trebuie să găsească urgent soluții pentru repararea și modernizarea rețelei, altfel riscă un colaps total în lunile următoare. Într-o astfel de situație, pasul următor pare a fi continuarea intervențiilor de urgență, dar și implementarea unor măsuri de fond pentru reabilitarea infrastructurii, pentru a asigura un sistem de încălzire sigur și durabil în viitor.
