Conform Economistul.ro: Uniunea Europeană analizează posibilitatea ca statele candidate să se integreze treptat în politicile și programele europene, înainte de aderarea deplină, cu condiția îndeplinirii reformelor necesare. Această abordare este detaliată într-un document de analiză publicat de Centre for European Policy Studies (CEPS), care propune trei recomandări majore pentru optimizarea procesului de extindere, în contextul discuțiilor iminente la Consiliul European din 15-16 octombrie.
Integrare graduală pentru statele candidate
Propunerea vizează permiterea statelor candidate să participe la diverse politici, programe și structuri UE, chiar dacă nu au încă statutul de membru plin. Această integrare graduală ar fi condiționată de progresul înregistrat în implementarea reformelor cerute de UE. Ideea principală este de a reduce distanța dintre statutul de țară candidată și aderarea efectivă, fără a acorda însă drept de vot înainte de intrarea oficială în Uniune. CEPS subliniază că acest proces nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea completă, ci mai degrabă o punte către aceasta.nnFiecare etapă de integrare graduală ar trebui să fie clar definită, stabilind reformele necesare, domeniile de accesibilitate și beneficiile obținute. Acest model ar oferi statelor candidate o perspectivă mai clară asupra rezultatelor concrete ale eforturilor lor de reformă, transformând integrarea în politicile europene într-un traseu predictibil și recompensatoriu. nnParticiparea la agenții, programe și reuniuni europene ar putea fi extinsă, permițând statelor candidate să contribuie la formarea politicilor în domenii unde legislația lor este deja aliniată la acquis-ul european. Totuși, acest lucru nu ar include acordarea dreptului formal de vot înainte de aderarea oficială.
Separarea disputelor bilaterale de negocierile de aderare
Un alt punct important analizat de CEPS vizează separarea disputelor bilaterale de negocierile de aderare. Documentul exemplifică prin cazul Macedoniei de Nord, unde probleme legate de nume, istorie sau limbă au influențat procesul de negocieri, chiar dacă nu fac parte din criteriile europene de aderare. CEPS propune ca astfel de divergențe să fie gestionate prin mecanisme distincte de mediere sau soluționare, pentru ca evaluarea progresului unei țări candidate să se concentreze exclusiv pe criteriile de la Copenhaga și pe adoptarea legislației europene.nnAutorii sugerează, de asemenea, o analiză a posibilității de a utiliza votul cu majoritate calificată pentru anumite decizii intermediare din procesul de aderare, cum ar fi deschiderea sau închiderea etapelor de negociere. Unanimitatea ar fi păstrată doar pentru decizia finală de admitere a unui nou stat membru și pentru ratificarea tratatului de aderare. Această măsură ar viza prevenirea blocajelor cauzate de unanimitatea necesară în prezent pentru fiecare decizie.
Extinderea UE: o strategie de securitate și competitivitate
CEPS argumentează că extinderea Uniunii Europene nu mai poate fi tratată exclusiv ca o politică de vecinătate. Documentul propune includerea explicită a extinderii în strategiile UE pentru securitate, apărare, energie, conectivitate și competitivitate. Această abordare recunoaște faptul că viitoarele aderări vor influența semnificativ capacitățile economice, militare, energetice și tehnologice ale UE.nnIntegrarea extinderii în aceste domenii strategice reflectă o preocupare tot mai mare în rândul instituțiilor europene. Evaluările pre-aderare ar trebui să analizeze impactul unei UE extinse asupra unor sectoare precum statul de drept, piața unică, securitatea alimentară, apărarea, climatul, energia și migrația. Miniștrii de externe vor discuta pe 12 octombrie, de exemplu, efectele extinderii asupra securității și apărării europene, semnalând o schimbare de paradigmă în abordarea acestui subiect.nnPropunerile CEPS vin înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie, unde liderii UE vor discuta extinderea și reformele necesare pentru funcționarea unei Uniuni cu mai mulți membri. Aceste recomandări oferă o perspectivă asupra deciziilor politice care urmează a fi luate, privind modul în care aderarea poate fi accelerată fără a compromite criteriile, cât de departe poate merge integrarea pre-aderare și cum poate fi adaptat mecanismul intern al UE pentru a preveni noi blocaje.
Sursa: Economistul.ro
