România are mult mai puțini miliardari comparativ cu restul Europei, o diferență care i-a intriga pe mulți analisti și internauți. Un internaut de pe LinkedIn a lansat o întrebare simplă, dar cu răsunet: de ce țara noastră, cu un potențial economic considerabil, nu produce la fel de mulți miliardari ca state din vestul continentului? Răspunsul pare complex, fiind influențat de factori istorici, economici și sociali.
Factorii istorici și de evoluție economică
Unele cauze se întrezăresc în evoluția economică a României de-a lungul timpului. În perioada comunistă, economia centralizată a limitat dezvoltarea antreprenoriatului privat și a acumulării de avere individuală la nivelul celor mai bogați. După 1989, tranziția economică a fost croit să reducă diferențele sociale, dar a creat și multe obstacole pentru antreprenori și investitori.
Multe din modelele de afaceri au fost afectate de lipsa predictibilității și de dificultățile birocratice. În plus, corupția și instabilitatea politică au continuat să joace un rol de blocaj în consolidarea unor poziții financiare solide. Astfel, șansa de a ajunge miliardar s-a limitat, în timp ce în alte state europene, antreprenoriatul a avut mai mult timp și sprijin pentru a se dezvolta.
Registrul antreprenoriatului și factorii sociali
Un alt aspect determină vizibilitatea și numărul miliardarilor: cultura antreprenorială. În România, nu există tradiție sau model de succes clar pentru noii antreprenori. Mulți tineri preferă stabilitatea unui loc de muncă sigur, mai ales într-o societate în care imprevizibilitatea economică și lipsa de sprijin instituțional stratifică riscurile financiare pentru business-uri.
De asemenea, ignorarea riscurilor și dificultățile în accesarea capitalului sunt obstacole majore. În alte state, fondurile de investiții și venture capital sunt mai accesibile și sprijină creșterea rapidă a unor companii de succes. În România, aceste posibilități sunt încă la început, fapt care limitează în mod direct apariția unor miliardari autohtoni.
În plus, patrimoniul și averea se transmit mai frecvent în cadrul unor familii, ceea ce limitează apariția unor miliardari în afara rețelelor tradiționale. În alte țări europene, mediul de afaceri favorizează și antreprenoriatul individual, chiar și pentru cele mai mici afaceri, ceea ce poate duce, în timp, la crearea de averi uriașe.
Impactul mediului și schimbările recente
Schimbările legislative și stabilitatea economică joacă, de asemenea, un rol esențial. România a avut în ultimii ani un climat legislativ instabil, care a influențat negativ planurile de dezvoltare ale marilor investitori și antreprenori. În plus, diferențele dintre mediul de afaceri românesc și cel european se resimt în accesul la finanțare și în modalitatea de a lansa și crește companii de anvergură.
O explicație recentă, invocată și de un analist, menționează faptul că România nu are, încă, un ecosistem suficient de matur pentru generarea de miliardari. De exemplu, în Ungaria sau Polonia, au apărut, în ultimii ani, cazuri de miliardari care au reușit prin investiții în sectorul tehnologic sau în infrastructură.
În anul 2023, sunt înregistrate oficial mai puțin de 10 miliardari în România, potrivit Forbes, o cifră infimă comparativ cu peste 50 în Polonia sau Ungaria. Aceste diferențe se datorează atât marjelor mai mici de creștere, cât și contextului economic și social, care nu a favorizat încă formarea unor elite financiare de amploare. La nivelul anului 2023, miliardarii români dispun de o avere cumulată de aproximativ 10 miliarde de euro, în timp ce în Polonia această cifră depășește 50 de miliarde.
Deși numărul miliardarilor este slab, analiștii observă o creștere ușoară a numărului de antreprenori cu potențial de creștere rapidă, dar care încă nu au reușit să atingă pragul miliardului. Rămâne de văzut dacă și când mediul de afaceri din România va putea genera, în număr mai mare, astfel de categorii de performanță financiară.
