CCR stabilește că Metrorex nu poate deține imobile doar cu autorizație de construire

CCR a respins ordonanța care simplifica intabularea construcțiilor Metrorex, decizie care atrage noi critici asupra legislației în domeniul infrastructurii de transport

Curtea Constituțională a României a decis, recent, în unanimitate, că ordonanța de urgență adoptată de Guvern în 2024, ce permitea Metrorex să-și înregistreze mai ușor construcțiile din rețeaua de metrou, nu respectă prevederile constituționale. Decizia vine după sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis, dar susținută de primarul Capitalei, Nicușor Dan, care a invocat numeroase motive legale și de siguranță publică.

În esență, CCR a constatat că atât ordonanța, cât și legea de aprobare ar fi trebuit să fie adoptate ca acte normative de nivelul legii organice, conform articolului 73 alin. (3) lit. m) din Constituție. Așadar, acestea nu pot fi emise ca ordonanță de urgență, cu atât mai mult în domenii atât de sensibile, precum proprietatea asupra infrastructurilor de interes național. Curtea a considerat că astfel de reglementări trebuie să treacă prin Parlament, iar nu prin procedură de urgență decisa unilateral de executiv.

Un pas spre normalizarea cadrului legislativ în domeniul infrastructurii

Decizia Curții vine într-un moment în care legislația pentru infrastructura de transport se află pe un teren fragil, fiind adesea criticată pentru lipsa de claritate și reguli de control stricte. Potrivit verdictului, ordonanța care permitea Metrorex să înregistreze construcțiile doar pe baza autorizației de construire, proces-verbal de recepție și documentație cadastrală, fără certificatul de atestare emis de autoritatea locală, ridica semne de întrebare privind siguranța și controlul tehnic al lucrărilor.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, argumentând, printre altele, că această măsură elimină un mecanism esențial de verificare a respectării condițiilor de siguranță și legalitate, fapt de natură să pună în pericol siguranța publică. În opinia sa, eliminarea certificatului de atestare a construcției, document ce certifică conformitatea unei construcții cu autorizarea emisă, poate avea consecințe grave, mai ales într-un domeniu atât de sensibil ca cel al transportului public subteran.

Discriminare și reducerea controlului tehnic, criticată dur de Nicușor Dan

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai acestei ordonanțe, susținând că măsura adoptată de Guvern încalcă nu doar prevederile constituționale, ci și principiile egalității în fața legii. În sesizarea către CCR, acesta a remarcat că normele ar crea o excepție pentru Metrorex, procedură care, în opinia sa, ar putea genera discriminări față de alte entități publice sau private ce derulează proiecte similare.

„O astfel de lege nu poate introduce o excepție pentru o singură companie, pentru că ar putea crea discriminări față de alte entități publice sau private care derulează proiecte similare”, a spus Nicușor Dan. El a subliniat, de asemenea, că reducerea mecanismelor de control tehnic, precum eliminarea certificatului de atestare, reprezintă un risc pentru siguranța transportului public, numărul mare de utilizatori fiind un motiv în plus pentru o reglementare riguroasă în domeniu.

Ce urmează în contextul legislației pentru infrastructura de transport

Decizia Curții Constituționale readuce în prim-plan dificultățile legislative din sectorul infrastructurii de transport, unde legislația trebuie să fie nu doar clară, ci și adaptată rigorii cerute de siguranța publică și de interesul național. În timp ce Guvernul a pledat pentru o simplificare a procedurilor, argumentând că aceste măsuri vor accelera dezvoltarea rețelei de metrou și vor concretiza proiecte deja anunțate, critici și experți în domeniu susțin că orice entitate publică trebuie să beneficieze de același nivel de control și verificare.

Se pare că, în momentul de față, legislația românească traversează o etapă de reevaluare, iar nevoia de reguli clare și respectarea strictă a cadrului legal devin tot mai evidente. În viitor, perspectivele legislative în domeniu vor trebui să țină cont atât de specificul infrastructurii de interes național, cât și de necesitatea de a păstra un cadru transparent și sigur pentru toate entitățile implicate. O astfel de abordare ar putea preveni situații în care urgențele legislative sau deciziile discretionare afectează corectitudinea procesului de autorizare și siguranța utilajelor și infrastructurii critice.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu