Autoritățile din București pregătesc un amplu proiect de regenerare urbană pentru zona centrală a orașului, o arie care se suprapune cu fosta amprentă a cartierului Uranus, demolat în anii ’80 pentru a face loc castei comuniste. Documente oficiale indicate Consiliului General al Municipiului București (CGMB) propun semnarea unui protocol de asociere între Primărie, Guvern, diverse instituții culturale și financiare, în vederea revitalizării acestei zone marcate de o istorie complexă, dar și de intervenții urbanistice contestate.
Un proiect ambițios pentru revitalizarea centrului orașului
Zona vizată cuprinde aproximativ 30 de hectare din centrul Bucureștiului, delimitate de clădirea Academiei Române, Catedrala Națională, Palatul Parlamentului, Piața Constituției și Parcul Izvor. În prezent, această porțiune de oraș are o funcție de barieră urbană între nord și sud, fiind dominată de spații publice subutilizate, trafic intens și o permeabilitate pietonală redusă. În plus, intervențiile din anii ’80 – un experiment urbanist de amploare – au lăsat în urmă un teren fragmentat, cu o infrastructură dezvoltată tardiv și probleme complexe de accesibilitate.
Proiectul vizează o serie de obiective clare: îmbunătățirea calității spațiului public, crearea unor zone pietonale și de relaxare, precum și valorificarea potențialului cultural și turistic al zonei, în primul rând în jurul Palatului Parlamentului. Colectarea și valorificarea istoriei locului este considerată esențială, iar proiectul prevede recuperarea memoriei cartierului Uranus, în contextul în care această zonă a fost, vreme de decenii, un centru multidisciplinar, cu valențe culturale și istorice.
Implicațiile și planurile de implementare
Primăria Capitalei va coordona un concurs de soluții pentru planul de regenerare urbană, în acord cu toate instituțiile implicate: Patriarhia Română, Academia Română, Parlamentul și Metrorex, pentru a asigura compatibilitatea proiectului cu infrastructura de metrou și alte zone de interes național. Toate aceste instituții trebuie să avizeze propunerile, în timp ce costurile pentru organizarea și implementarea acestuia vor fi suportate din bugetul local, dar și din fonduri europene sau alte surse legale.
Un aspect sensibil al proiectului îl reprezintă memoria istorică a cartierului Uranus, unde multe dintre clădirile și bisericile de valoare au fost distruse sau modificate drastic în timpul demolărilor din perioada comunistă, în special pentru a face loc casei poporului. În plus, suprafața vizată se află în imediata vecinătate a unor monumente și obiective naționale, de care trebuie ținut cont pentru a nu afecta integritatea lor culturală și istorică.
Contextul istoric și viitorul zonei
Zona a fost transformată radical la începutul anilor ’80, când a fost demolat cartierul Uranus pentru a construi Casa Poporului și bulevardul Victoria Socialismului. În acea perioadă, s-au pierdut numeroase clădiri cu valoare istorică și culturală, precum biserici vechi și Spitalul Brâncovenesc, ctitorit în 1835, din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu. Această perioadă a rămas în memoria colectivă ca una de distrugere a trecutului, iar noile planuri de revitalizare urmăresc să ofere cartierului Uranus o a doua șansă de a-și reafirma identitatea, în contextul unei transformări urbistice gândite să păstreze și să pună în valoare valorile locale.
Este încă devreme pentru a estima costurile exacte ale proiectului, iar toate etapele de implementare vor fi anunțate odată cu aprobarea formală a planurilor. Însă, cert este faptul că această inițiativă marchează o schimbare de paradigmă pentru centrul Bucureștiului, care trebuie să îmbine modernizarea cu respectul față de trecut, într-un proces de regenerare urbană în adevăratul sens al cuvântului. În anii ce vor urma, evoluția acestei zone va fi un indicator important al capacității orașului de a-și păstra memoria vie, în timp ce își construiește un nou viitor.
