Conform HotNews: Centralele pe cărbune, o amintire costisitoare pentru România
România nu își mai permite să se întoarcă la tehnologia cărbunelui pentru producția de energie electrică, în ciuda capacității instalate. Expertul Corina MURAFĂ subliniază că utilizarea centralelor pe cărbune, depășite tehnic și comercial, aduce un preț de producție foarte ridicat, făcând energia importată mai rentabilă. Chiar și în zilele cu consum ridicat din vara aceasta, centralele pe cărbune au funcționat la o capacitate mult sub cea instalată, livrând maximum 800-900 megawați din cei 1600 megawați disponibili.
Dependența de cărbune versus viitorul energetic
Comparația cu pagerul din anii ’90, în fața smartphone-ului actual, ilustrează decalajul tehnologic. La fel, orice megawatt produs pe cărbune accelerează schimbările climatice și compromite investițiile în alte surse de energie. Polonia, deși a pornit cu 90% producție pe cărbune, a redus acest procent la 50% prin triplarea capacității de regenerabile. Germania și-a stabilit renunțarea totală la cărbune pentru 2038, în timp ce România are termenul limită 2032, stabilit în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, în baza unui studiu realizat de o echipă internațională, condusă de MURAFĂ.
Soluții noi și provocări: minireactoare și stocarea energiei
Proiectul minireactoarelor de la Doicești, deși ar rezolva problemele de răcire de la Cernavodă, prezintă riscuri. Tehnologia este nouă și nedovedită, iar investiția, susținută din bani publici, ar putea ajunge de opt ori mai mare pe megawatt decât cea pentru regenerabile și stocare. Stocarea energiei pe baterii, esențială pentru echilibrarea rețelei, a fost mereu neglijată în strategiile energetice naționale, din cauza intereselor comerciale și politice concentrate pe gaz, nuclear și cărbune.
Factorii care frânează sectorul energetic românesc
Principalele probleme ale sistemului energetic românesc sunt politizarea, corupția și lipsa de transparență, care au dus la nerealizarea proiectelor și amânarea strategiilor. Utilizarea neeconomică a resurselor și lipsa investițiilor în companiile de stat, care au beneficiat de ajutoare substanțiale fără a se restructura eficient, agravează situația. O altă problemă este viziunea centralistă, care descurajează energia descentralizată și participarea prosumatorilor, în ciuda transformărilor fundamentale ale pieței energetice globale.
Consumul inteligent și speranța în tehnologie
Apelurile la economisirea energiei întâmpină neîncredere din cauza relației tensionate stat-cetățean, sfaturile de bun simț, precum evitarea pornirii electrocasnicelor seara, fiind reinterpretate negativ. România nu a impus ținte de reducere a consumului, spre deosebire de alte state europene, indicând o lipsă a culturii eficienței energetice. Cu toate acestea, viitorul energetic nu este sumbru. Tehnologia avansează, iar consumatorii devin mai conștienți. Prosumatorii, prin contribuția lor la sistem, alături de energiile regenerabile și pompele de căldură, aduc speranță. Uniunea Europeană, cel mai puternic bloc regional, oferă un cadru de susținere pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi produse în Europa.
Corina MURAFĂ va reveni mâine, pe HotNews, cu o analiză detaliată a cauzelor crizei de la Cernavodă.
Sursa: HotNews
