Primăria Capitalei își propune să combată graffiti-urile și afișajul ilegal prin măsuri administrative, dar abordarea actuală ridică probleme legate de libertatea artistică și legislație
Primarul general Ciprian Ciucu a lansat o campanie dură împotriva graffiti-urilor și a afișajului ilegal din București, considerând aceste fenomene „o boală a orașului” și solicitând intervenții rapide pentru combaterea lor. Într-un context în care Bucureștiul se confruntă cu o creștere alarmantă a intervențiilor vizuale neautorizate, edilul susține că este nevoie de măsuri eficiente pentru curățarea zidurilor și restabilirea imaginii orașului, dar aceastea se lovesc de obstacole legislative și de interpretări restrictive ale legii.
O „boală” care afectează vechiul farmec al Capitalei
În cadrul unei dezbateri publice organizate de Primărie, reprezentanții autorităților locale și naționale au analizat blocajele legislative care împiedică acțiunile rapide în zonele protejate ale centrului istoric. În timp ce oficialii caută soluții pentru demolarea și curățarea zidurilor afectate, aceștia admit dificilățile legate de obținerea avizelor de la Direcția de Cultură a Municipiului București, specifice zonelor clasate ca monumente. Această rigurositate legislativă face imposibilă acțiunea imediată, iar diferențele între graffiti artistic și vandalismul pur sunt adesea ignorate.
Primarul Ciprian Ciucu a declarat cu fermitate: „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal.” Însă, în zonele protejate, intervențiile rapide devin dificil de realizat din cauza birocrației și a necesității de avize speciale, ceea ce permite ca aceste „pete” vizuale să se infiltreze tot mai mult în peisajul urban, afectând imaginea orașului în ochii turiștilor.
Lipsa sancțiunilor eficiente stimulează comportamentul vandalic, crede primarul, care afirmă: „Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie.” În timp ce aceste declarații reflectă nemulțumirea administrației, realitatea face ca măsurile de combatere a graffiti-urilor să fie mai mult simbolice decât eficiente, mai ales în zonele cu statut special.
Războiul ideilor și contestarea „artelor stradale”
O parte a dezbaterii a fost dedicată diferențierii între arta stradală acceptată și graffiti-ul neautorizat. Consilierul general USR Dragoș Radu a postat recent pe Facebook imagini cu exemple de intervenții vizuale, pe care le consideră „mâzgăleli” care nu aparțin unei forme de artă autorizate. Într-o predare de mesaje, el a declarat: „E important de spus că nu vorbim despre arta stradală autorizată sau despre reclame legale. Acestea rămân în continuare permise. Ținta sunt, în mod clar, mâzgălelile apărute peste noapte, care nu au nicio legătură cu arta și care degradează imaginea orașului.”
Totuși, orice diferențiere rămâne dificil de implementat și de reglementat, mai ales în condițiile în care în oraș se perpetuează un „război” simbolic între artiști și vandalizm. Unii specialiști subliniază însă că intervențiile artistice din alte metropole precum Paris, New York sau Kiev au reușit să contribuie la calitatea spațiului public, integrarea artei stradale în peisajul urban fiind interpretată ca o evoluție normală, dacă este sensibil gestionată.
Legislație și birocrație: obstacole și soluții
Contextul legislativ devine o piedică majoră în implementarea rapidă a măsurilor de igienizare a celor afectați de graffiti și afișe ilegale. Ministrul Culturii a venit cu explicații, subliniind că deși cadrul legal există, dificultățile de interpretare și aplicare sunt mari. Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, de exemplu, face ca intervențiile de urgență să fie dificil de autorizat: „Am ajuns la situația în care, pentru a revopsi o trecere de pietoni, sunt necesare avize”, a spus oficialul.
Viceprimarul Stelian Bujduveanu a propus un proiect pilot care să includă inventarierea clădirilor, notificarea proprietarilor și aplicarea de amenzi pentru ambele părți, vandalii și proprietari indiferenți. Răspunsul instituțiilor culturale, totuși, rămâne ambiguu, de vreme ce în trecut, declarațiile fostului primar Nicușor Dan arătau că avizele provenite din Direcția de Cultură adesea nu corespundeau cu așteptările și standardele estetice ale orașului.
Proiecte de modernizare și perspectiva unei „războaie” permanente
Primarul Ciprian Ciucu și-a exprimat frustrările cu privire la imposibilitatea de a interveni rapid pentru igienizarea zidurilor, insistând asupra necesității unor acțiuni concrete, rapide și sistemice. „Nu cred că e nevoie de avizul Ministerului Culturii să dai noroiul de pe o clădire. Ceea ce cer eu este să putem interveni în 48 de ore”, a afirmat edilul. El consideră că problema artei urbane nu trebuie tratată cu atât de multă formalitate, ci cu măsuri simple și eficiente, cum ar fi curățarea frecventă și intervențiile de urgență.
Ultimele evoluții sugerează că Bucureștiul se află într-un punct de inflexiune. Discuțiile despre artă, legislație și responsabilitate sunt tot mai aprinse, iar soluțiile pragmatice par să fie blocate de un sistem birocratic încăpățânat. În același timp, contexte internaționale arată că un parteneriat între autorități, artiști și comunitate poate transforma această provocare într-o oportunitate de a redefinește identitatea urbană a capitalei. Chiar dacă drumul este încă lung, intenția de a face din București un oraș mai curat și mai estetic continuă să fie pe agenda decidenților.
