Primarul general Ciprian Ciucu a lansat o campanie dură împotriva graffitiurilor și afișajului ilegal din București, considerând fenomenul o „boală” a orașului, și solicitând intervenții rapide pentru curățarea zidurilor. Cu toate acestea, abordarea sa a stârnit controverse, întrucât multe dintre aceste intervenții vizuale reprezintă, în realitate, artă stradală autentică, precum picturi murale care contribuie la identitatea urbană.
Dezbaterea publică organizată recent a adus în prim-plan blocajele legislative care împiedică acțiuni rapide în zonele protejate ale capitalei. Reprezentanți ai Primăriei Capitalei, ai Primăriei Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii au încercat să găsească soluții pentru curățarea clădirilor din centrele istorice, dar legislația actuală complică intervențiile, fiind nevoie de avize speciale de la Direcția de Cultură a Municipiului București. În plus, lipsa sancțiunilor eficiente încurajează vandalismul, iar autoritățile cele mai apropiate de acest fenomen recunosc că, uneori, ținerea sub control a graffitiului nu se traduce decât prin sancțiuni tardive sau insuficiente.
Primarul din Sectorul 6 a afirmat, cu convingere, că a reușit să oprească fenomenul atât în sectorul său, cât și în privința afișajului ilegal. „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”, a spus el, subliniind eforturile de curățare și control. Cu toate acestea, în zonele centrale, unde problemele sunt mai grave, restricțiile legislative limitează acțiunile administrației locale, fiind necesare avize și acorduri de la instituții culturale. În plus, constatările arată că lipsa sancțiunilor clare și a mecanismelor de aplicare face ca fenomenul să fie dificil de gestionat, iar prejudiciul asupra imaginii orașului să persiste.
Un element comun în discuție a fost și percepția asupra artei stradale. În timp ce autoritățile și mulți specialiști văd graffiti-ul ca pe un act de vandalism, un număr tot mai mare de artiști și reprezentanți ai domeniului cultural îl consideră o formă de expresie artistică care poate îmbogăți spațiul public. În acest sens, arhitectul Emil Ivănescu a atras atenția că nu tot graffiti-ul trebuie tratat la fel, iar intervențiile artistice bine gândite pot avea un impact pozitiv asupra orașului, precum se întâmplă în orașe precum Paris, New York sau Kiev, acolo unde street art-ul a devenit parte integrantă a peisajului urban.
Primejdia mediatică a fost accentuată și de recentul profil al situației create de consilierul USR, Dragoș Radu, care a provocat controverse prin publicarea unor imagini comparând graffiti-urile ilegale cu creațiile unor artiști precum Banksy sau Orhan. Deși el a explicat că vizează doar intervențiile neautorizate și vandalismul, publicarea acestor fotografii a fost interpretată de unii ca o încercare de a delegitima arta stradală autorizată, alimentând confuzia între ceea ce e contestat și ceea ce poate fi valorizat.
Tonul mai dur al edilului Ciprian Ciucu, exprimat în timpul dezbaterii, a fost clar: „Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centrul orașului și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?” El a criticat dur eforturile lente și birocratice, subliniind că soluțiile de urgență, precum intervențiile de igienizare și eliminarea rapidă a graffitiurilor, nu necesită proiecte complicate sau avize legislative. „Nu trebuie să vin eu, primar general, să avem această dezbatere. Nu ne e rușine de situația în care s-a ajuns?” a mai spus el, remarcând că problema nu este doar de natură legală, ci și de voință politică.
Discuția a atins și limitele legii, cu ministrul Culturii, Demeter István, explicând dificultățile generate de interpretările restrictive ale cadrului legislativ în vigoare. Acesta a menționat că, pentru anumite intervenții, este nevoie de avize, chiar și pentru revopsirea unei treceri de pietoni, ceea ce face ca acțiunile punctual de îndepărtare a graffitiurilor să fie dificile, dacă nu imposibile, în condiții birocratice.
În ciuda acestor provocări, autoritățile promit soluții. Viceprimarul Stelian Bujduveanu a propus un proiect pilot pentru inventarierea, notificarea și sancționarea proprietarilor de clădiri, pe modelul unei colaborări eficiente cu membrii comunității. Acesta atrage, totuși, atenția că legislația actuală limitează intervențiile, mai ales în cazul proprietăților private, unde primăria poate acționa doar în anumite condiții, chiar dacă există voință și resurse.
Pe fondul acestor discuții, specialiștii în arhitectură și urbanism susțin că o abordare echilibrată implică nu doar sancțiuni, ci și programe de prevenție și promovarea artei stradale aprobate, care pot îmbogăți evidențiat zonele urbane, dacă sunt gestionate corespunzător. Toate aceste inițiative au în vizor nu doar estetica orașului, ci și calitatea vieții bucureștenilor, în era în care spațiul public devine, din ce în ce mai mult, un teren de exprimare artistică și socială. Întrebarea rămâne dacă administrațiile locale și centrale vor reuși să găsească un echilibru între reglementare și libertate artistică, pentru un București cu adevărat viu și vibrant.
