În Vinerea Mare a anului 2026, pe 10 aprilie, tradiția trecerii pe sub masă va fi reluată în multe comunități din România, un obicei ancestral cu profunde semnificații spirituale și culturale. Gestul este considerat a aduce sănătate, noroc și protecție, fiind o practică transmisă de-a lungul generațiilor.
Data și semnificația ritualului
Conform calendarului ortodox, Vinerea Mare, ziua în care se comemorează moartea lui Iisus Hristos, este momentul propice pentru a efectua acest ritual. Credincioșii participă la slujbele religioase specifice din această zi, inclusiv la Prohodul Domnului. Trecerea pe sub masă, sau sub Sfântul Epitaf, devine astfel un gest de comuniune cu divinitatea, cerând binecuvântare și protecție. Se crede că acest ritual are puterea de a „înnoi” energia spirituală a celor care îl practică, alungând relele și aducând prosperitate.
Modalități de efectuare a ritualului
Numărul de treceri pe sub masă poate varia în funcție de regiune. În unele zone, o singură trecere este suficientă, în timp ce în altele, tradiția cere repetarea de trei ori a gestului. Principalul element este credința și respectul cu care este îndeplinit ritualul. Copiii sunt adesea implicați în acest obicei, pentru a beneficia de protecție și a avea un an îmbelșugat. Obiceiul de a trece pe sub masă este, de asemenea, un prilej pentru ca familiile să se adune, consolidând legăturile și perpetuând tradițiile.
Importanța culturală a tradiției
Trecerea pe sub masă, fie că este vorba despre masa de Paște sau Sfântul Epitaf, reprezintă o componentă importantă a patrimoniului cultural românesc. Gestul simbolizează dorința de purificare și renaștere, fiind un moment de reflecție și conectare cu valorile spirituale. Transmiterea acestui obicei de la o generație la alta contribuie la menținerea identității culturale și a continuității tradițiilor. Gestul este o dovadă a legăturii strânse dintre credință, familie și comunitate.
