Creșterea prețului petrolului la nivel global ar putea declanșa o recesiune planetară dacă media barilului de țiței Brent ar ajunge la 140 de dolari timp de două luni, conform unei analize realizate de Oxford Economics. În prezent, prețul petrolului a crescut semnificativ față de ultimele luni, dar experții avertizează că efectele sale pot fi atât inflaționiste, cât și contracționiste, în funcție de nivelul de creștere și durata de menținere.
Efectele fluctuției prețului petrolului asupra economiilor globale
Prețul petrolului are o influență directă asupra economiilor statelor din întreaga lume, de la cei mai mari consumatori până la țările producătoare. O creștere moderată, stabilă, poate sprijini economia prin revenue-uri suplimentare pentru țările exportatoare, dar când barilul depășește anumite limite, impactul devine problematic.
În cazul unui preț de 140 de dolari pe baril timp de două luni, Oxford Economics avertizează că diferența nu va mai fi o simplă creștere temporară, ci o șansă pentru declanșarea unei recesiuni globale. Acest nivel se află cu mult peste cota medie a prețurilor din anii anteriori, dar nu este imposibil de atins dacă actualele tendințe de pe piața petrolieră continuă.
Analiza comparată a ultimelor șocuri petroliere arată că diplomele de creștere brusca a prețurilor au fost de cele mai multe ori însoțite de încetiniri economice. De exemplu, în anii 1970, atunci când prețurile petrolului au explodat, a urmat o perioadă de recesiune pe plan global. Însă, experiențele recente, din 2008 sau 2011, demonstrează totodată că efectele pot varia în funcție de condițiile globale.
Factori care influențează riscul declanșării recesiunii
Potrivit experților, nu doar nivelul prețului contează, ci și durata și modul în care economia mondială gestionează creșterea prețurilor. O creștere temporară, chiar dacă ajunge la 140 de dolari/baril, s-ar putea să nu fie suficientă pentru a declanșa o criză majoră. Problema apare dacă aceste prețuri rămân ridicate pentru perioade prelungite, afectând consumul și investițiile.
De asemenea, inflația rezultat din creșterea prețului la petrol poate forța băncile centrale să crească dobânzile, ceea ce are drept consecință o încetinire a economiei globale. În aceste condiții, costurile pentru companii și consumatori se vor amplifica, iar recesiunea va deveni o posibilitate mai realistă.
Printre cei mai expuși la riscurile generate de fluctuațiile petroliere se numără țările dependente de importul de țiței, precum România. Nivelul prețului la petrol influențează direct costurile de transport și producție, iar orice instabilitate poate avea efecte de domino asupra economiei interne.
Într-un context internațional, perspectiva unui preț mediu de 140 de dolari/baril timp de două luni rămâne o ipoteză îngrijorătoare, dar nu de neîntâlnit, având în vedere volatilitățile recente. În același timp, în ultimele săptămâni, prețul petrolului Brent a atins praguri apropiate de 90 de dolari, ceea ce a alimentat temerile legate de o creștere semnificativă.
Deocamdată, nu există o certitudine clară privind atingerea nivelului critic de 140 de dolari/baril, dar specialiștii reamintește că fiecare creștere abruptă ridică semnele de întrebare despre stabilitatea economică globală. Data viitoare când prețul petrolului indică o tendință de creștere extremă, economia mondială va fi atentă la semnele de alertă, iar deciziile politice și economice trebuie să fie adaptate în consecință.
Pe 25 ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că prețul mediu al barilului Brent a fost de 85 de dolari în ultimele zile, dar tendința de creștere continuă, alimentată de tensiunile geopolitice și de restricțiile impuse producției. Acesta este un exemplu concret că, dacă această tendință va persistă, riscurile pentru piețele globale vor crește, iar impactul asupra economiei universale va deveni și mai palpabil.
