Forța de muncă din Uniunea Europeană continuă să crească, însă calitatea muncii nu este distribuită egal, relevă un raport recent. Studiul arată o îmbunătățire generală a condițiilor de muncă, dar cu persistența decalajelor semnificative între femei și bărbați, sectoare și ocupații. Creșterea ocupării este susținută de participarea mai mare a femeilor, lucrătorilor migranți și persoanelor apropiate de vârsta pensionării.
Creșterea forței de muncă și îmbunătățirea generală
Raportul European Working Conditions Survey 2024, bazat pe zeci de mii de interviuri, indică o creștere a forței de muncă a UE, în ciuda declinului demografic. Calitatea muncii s-a îmbunătățit în majoritatea dimensiunilor măsurate în ultimii 15 ani, cu excepția mediului social și a intensității muncii. Scăderea ponderii celor care lucrează peste 48 de ore pe săptămână, de la 19% în 2005 la 11% în 2024, este un indicator pozitiv.
Numărul total al persoanelor ocupate a ajuns la 207,8 milioane în 2024, iar rata ocupării a urcat la 75,8%. Această creștere a fost susținută de participarea mai mare a femeilor, de creșterea ocupării în grupa de vârstă 55-64 de ani, de imigrație și de nivelul mai ridicat de educație al forței de muncă. Aproximativ 45% din noile locuri de muncă din UE din 2010 au fost ocupate de cetățeni străini.
Diferențe persistente și riscuri emergente
În ciuda îmbunătățirilor generale, raportul evidențiază discrepanțe majore. Femeile raportează scoruri mai slabe decât bărbații în majoritatea dimensiunilor calității muncii, iar mediul social și intensitatea muncii s-au deteriorat în cazul lor. Munca în Europa a devenit, în medie, mai puțin expusă constrângerilor clasice, dar crește expunerea la temperaturi ridicate, contactul cu substanțe chimice și materiale infecțioase.
Creșterea intensității muncii și riscurile psihosociale sunt observate, cu o diferență clară între femei și bărbați. Femeile sunt mai expuse muncii în ritm rapid și cerințelor emoționale, adesea datorită supra-reprezentării în profesii cu interacțiune intensă cu publicul, cum ar fi sănătatea și educația. Mediul social la locul de muncă este un alt domeniu problematic, cu scăderea scorului general și comportamente sociale adverse raportate.
Provocări și perspective de viitor
Muncitorii din ocupațiile cu deficit de forță de muncă au adesea condiții mai slabe. Lipsa de personal nu este doar o problemă de volum al forței de muncă, ci și una de atractivitate și calitate a muncii. Adaptarea locului de muncă la nevoile persoanelor cu limitări de sănătate îmbunătățește semnificativ calitatea muncii. În același timp, mulți angajați nu au reprezentare formală sau posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
Peste 70% dintre lucrători utilizează dispozitive digitale mobile cel puțin un sfert din timpul de lucru. Raportul subliniază că îmbunătățirea condițiilor de muncă este esențială pentru competitivitate și sustenabilitatea pieței muncii. Comisia Europeană leagă tot mai mult condițiile de muncă de tranziția verde și digitală. Documentul are ca scop adaptarea standardelor de muncă la noile transformări economice și tehnologice.
