Calamități în aerul din București: poluarea atinge cote alarmante duminică dimineață
În dimineața zilei de duminică, aerul din București a devenit, din nou, un motiv de îngrijorare pentru sănătatea locuitorilor. Potrivit datelor colectate de platforma Airlive, cea mai mare parte a orașului se confruntă acum cu niveluri alarmante de poluare, în special în zonele dens populate precum Colentina, Obor și Piața Unirii. În aceste zone, concentrațiile de particule fine PM 2,5 depășesc de multe ori limitele recomandate pentru sănătate, punând în pericol viețile celor care trăiesc sau muncesc acolo.
Ce reprezintă, însă, această poluare și de ce este atât de periculoasă? PM 2,5 sunt particule extrem de mici, cu un diametru de cel mult 2,5 micrometri, care pătrund adânc în plămâni și ajung direct în fluxul sanguin. În cazul acestei zile, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în zona Liceului Cervantes, unde nivelul a urcat la 53 micrograme pe metru cub (ug/m3). În alte zone, precum Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă, depășirile sunt semnalate ca fiind majore, ceea ce indică o problemă generalizată pe întreg teritoriul urban.
Este important de precizat că, în această dimineață, nivelul particulelor PM 10, despre care s-a spus că sunt mai puțin periculoase, se menține în parametri normali conform platformei uRAD Monitor. Aceasta sugerează însă că ciocnirea de probleme respiratorii rămâne la muche, având în vedere concentrația crescută de particule mai fine, mult mai dăunătoare sănătății.
Din punct de vedere al surselor, emisiile de PM 2,5 provin în special din arderea combustibililor fosili. Motorină, benzină, lemn sau alte materiale organice sunt responsabile pentru această poluare, iar zilele cu trafic intens sau temperaturi scăzute favorizează acumularea acestor particule în aer. În plus, sursele industriale și activitățile de construcții contribuie la creșterea nivelului de praf și particule, aceste ultime fiind adesea vizibile chiar și cu ochiul liber.
Dincolo de aspectele climatice și estetice, această poluare are implicații directe asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului anual cauzează pierderea a aproximativ 7 milioane de vieți în întreaga lume. În România, efectele sunt și mai evident tragice, fiind responsabile anual de peste 29.000 de decese premature, conform ultimelor rapoarte ale Agenției Europene a Mediului. La nivel european, Bucureștiul se află printre capitalele cu cele mai mari costuri de sănătate din cauza poluării, media fiind de aproape 3.000 euro pentru fiecare locuitor, după Londra.
Drept urmare, specialiștii atrag constant atenția, mai ales pe perioada sezonului rece, când încălzirea casnică crește drastic emisiile de poluanți. În București, aproape 80.000 de gospodării încă se încălzesc cu foc, în special cu sobe și șeminee pe lemne, și chiar pe combustibil solid, precum cărbunele sau deșeurile, metodă extrem de nocivă ce favorizează concentrațiile de particule fine. Se estimează că aceste surse sunt responsabile pentru cea mai mare parte a poluării de sezon, zonele periferice fiind cele mai vulnerabile din cauza densității ridicate de astfel de case.
Rezultatele acestor poluări sunt bine documentate: costurile pentru sănătate sunt imense, iar impactul asupra populației – devastator. La nivel global, peste 7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului, iar România se numără printre statele cu cele mai afectate populații. În ultimele rapoarte, s-a estimat că în București sunt înregistrate aproape 3.000 de decese premature anual, reprezentând o reală tragedie națională.
Ce ne așteaptă în viitor? În contextul creșterii nivelului de poluare din ultimele luni, medicii și experții insistă pe adoptarea unor măsuri riguroase pentru reducerea surselor de poluare, inclusiv în domeniul încălzirii. În plus, creșterea conștientizării și adoptarea de soluții eficiente, precum sursele regenerabile, ar putea fi pași decisivi în direcția unei vieți mai sănătoase pentru locuitorii municipiului și nu numai. În timp ce autoritățile caută încă soluții concrete, calitatea aerului rămâne o problemă stringență pentru întreaga societate, care necesită acțiuni ferme și coordonate.
