Cafeaua, gustul amar de la început care ne prinde

Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) au descoperit mecanismul prin care creierul nostru ajunge să aprecieze gustul...

Cafeaua, gustul amar de la început care ne prinde

Conform Descopera: Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) au descoperit mecanismul prin care creierul nostru ajunge să aprecieze gustul cafelei, chiar dacă acesta este inițial respingător. Un semnal lent, declanșat în intestin, joacă un rol cheie în acest proces de învățare, transformând percepția gustativă pe măsură ce cafeaua este consumată.

Semnalul lent din intestin, secretul plăcerii pentru cafea

Inițial, gustul amar al cafelei este, în mod natural, perceput ca o aversiune, o reacție de protecție a organismului. Cu toate acestea, milioane de oameni dezvoltă o dependență față de această băutură, considerată esențială pentru începerea zilei. Studiul, publicat în revista Nature, sugerează că dopamina, neurotransmițătorul asociat cu recompensa, nu acționează doar prin reacții rapide, declanșate de stimuli vizuali sau olfactivi, ci și printr-un mecanism mult mai lent, care își are originea în sistemul digestiv.

Senzorii aflați în tractul digestiv detectează prezența zahărului și a grăsimilor în alimente. Acești senzori transmit semnale către creier, care, la rândul său, eliberează dopamină pe o perioadă extinsă. Fiecare expunere la un aliment bogat în nutrienți declanșează acest proces, modificând treptat modul în care creierul percepe gustul asociat. „Odată ce creierul a învățat să asocieze gustul cafelei cu efectul cofeinei, cafeaua începe să aibă un gust mult mai bun”, a explicat Zachary Knight, profesor de fiziologie la UCSF și autorul principal al studiului.

Experimente pe șoareci și oameni, o descoperire surprinzătoare

Pentru a izola efectul nutrienților de cel al gustului, cercetătorii au adminsitrat șoarecilor apă cu zahăr sau un lichid similar unui milkshake direct în stomac. S-a observat că semnalul dopaminic a început să crească la aproximativ 54 de secunde după ingestie și a rămas ridicat timp de aproape zece minute. Atunci când acest semnal a fost blocat, animalele au continuat să mănânce normal, dar nu au mai dezvoltat asocierea dintre un gust nou și aportul caloric. Mai mult, activarea artificială a acestui semnal în urma consumului unui lichid fără calorii a determinat șoarecii să îl prefere.

O constatare deosebit de interesantă a fost că, atât la șoareci, cât și la oameni, eliberarea de dopamină a fost semnificativ mai puternică în emisfera stângă a creierului. Psihologul Dana Small de la Universitatea Yale și Marc Tittgemeyer de la Institutul Max Planck din Koln au ajuns la aceeași concluzie prin analiza imaginilor cerebrale ale unor subiecți umani care au consumat milkshake-uri sau băuturi îndulcite. Cauza exactă a acestei asimetrii cerebrale rămâne, deocamdată, un mister.

Implicații viitoare pentru comportamentul alimentar

Cercetătorii sugerează că aceste descoperiri ar putea deschide calea spre modificarea subtilă a preferințelor alimentare în viitor. Deși studiul nu s-a concentrat direct pe medicamentele folosite în curele de slăbire, precum cele bazate pe GLP-1, Knight bănuiește că acestea ar putea acționa prin reducerea semnalului dopaminic declanșat de nutrienți, făcând anumite alimente mai puțin atrăgătoare pe termen lung.

Sursa: Descopera