Piața bursieră corectează sever într-un context de criză energetică și tensiuni în Orientul Mijlociu
Luni, bursele din întreaga lume au înregistrat scăderi semnificative, fiind afectate de temerile legate de o posibilă criză energetică cauzată de conflictele din Iran și de instabilitatea din Strâmtoarea Hormuz, o rută strategică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același timp, prețul barilului de petrol a depășit pentru prima dată din 2022 pragul de 100 de dolari, ceea ce a amplificat impactul asupra piețelor financiare oriunde în lume.
Volatilitate record pe bursele globale
Indicele Dow Jones Industrial Average a coborât luni cu 840 de puncte, reprezentând o scădere de 1,77%, marcând una dintre cele mai grele zile din ultimele luni. Totodată, S&P 500 a înregistrat o scădere de 1,4%, iar Nasdaq cu 1,2%. Aceste declinuri vin după cele mai proaste săptămâni din ultimii ani pentru aceste indice, afectate de temeri privind disruptarea fluxurilor de petrol și reîntărirea inflației.
„Investitorii așteptau ca tensiunile din Iran să se calmeze, însă escaladarea conflictului a sporit incertitudinea pe piețe,” a declarat pentru CNN Carol Shleif, strategist șef la BMO Private Wealth. Reacțiile negative ale investitorilor reflectă îngrijorarea legată de impactul conflictului asupra economiilor globale și asupra instabilității politicilor monetare.
O creștere dramatică a prețurilor la petrol, dar cu ecou global
Luni, prețul petrolului Brent a urcat cu 10%, apropiindu-se de pragul de 102 dolari per baril, în timp ce petrolul american (US crude) a urcat tot cu 10%, aproape de 99 de dolari. În ultimele zile, prețurile au crescut cu peste 36% pentru crudele americane și 27% pentru Brent. Bilantul este similar cu cel din perioada crizei din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a costurilor petrolului.
Joi, piața verzatilă a fost alimentată de vestea că ministrii de finanțe din G7 s-au întâlnit pentru discuții despre posibilitatea eliberării de rezervă strategică de petrol — o măsură menită să tempereze creșterea de prețuri, dacă se va ajunge la o decizie concretă. Cu toate acestea, deocamdată, tensiunile din Golful Persic continuă să alimenteze volatilitatea, producerii din Bahrain, una dintre cele mai mari companii de petrol din regiune, anunțând suspendarea temporară a operațiunilor.
Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem iranian, a fost numit recent în funcția de lider suprem adjunct, consolidând și mai mult poziția hardlinerilor în Iran. Aceste evoluții din teren au sporit temerile privind o escaladare a conflictului, iar afacerile și piețele globale reacționează în consecință.
Riscuri și incertitudini pe scena economică mondială
Specialiști economici precum Ed Yardeni avertizează că „haosul din piețele financiare este în mod direct legat de blocajul din Strâmtoarea Hormuz.” Această strâmtoare, prin care trece circa 20% din petrolul mondial, a devenit punctul focal al tensiunilor, iar blocarea traficului naval a declanșat temeri de stagflație — situația economică în care creșterea inflației se combate cu o recesiune.
Trezoreria americană a început deja să resimtă presiune. Randamentele obligațiunilor pe 10 ani au crescut până la 4,17%, cel mai înalt nivel în aproape o lună, în timp ce indicele dolarului a atins cel mai ridicat nivel din ianuarie. Piața de opțiuni și măsurătorile „fears gauge”, precum VIX, indică un spor al sentimentului de panică în rândul investitorilor.
„Piețele sunt într-un mod clar într-un sezon de incertitudine extremă,” a spus Sam Stovall, strategist la CFRA Research. „Nimeni nu poate prezice dacă această criză se va transforma într-un declin sever sau dacă va fi doar o corijare temporară.”
Rezistența economică a fost pusă la încercare, investitorii reorientându-și portofoliile spre active considerate mai sigure, precum obligațiunile. În același timp, riscul de escaladare a conflictului irano-american continuă să stea în centrul atenției, inerent influențând prețurile și politicile economice globale.
Se pare că tot mai mulți experți anticipează o perioadă de instabilitate accentuată, iar cursa pentru siguranță devine prioritară în contextul unui conflict care pare să nu aibă o soluție rapidă.
