Municipiului București îi vor reveni aproximativ 3,6 miliarde de lei din cele aproape opt miliarde de lei venituri colectate din cota de 85% din impozitul pe venit, conform hotărârii adoptate joi de Consiliul General al Municipiului București. Decizia a fost luată în contextul bugetului pentru anul 2026, care a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară și aprobat cu 41 de voturi pentru.
Distribuția veniturilor și impactul asupra bugetului local
Veniturile totale estimate pentru capitală în 2026 se cifrează la aproape opt miliarde de lei, însă o parte semnificativă din aceste fonduri va fi redistribuită, după modelul vechi de alocare. Municipiul București va primi, astfel, circa 3,6 miliarde de lei, adică aproximativ 45% din totalul venitului colectat din cota de impozit pe venit. Decizia a fost criticată de anumite zone politice și profesioniști din domeniul administrației publice, care consideră că această redistribuire nu face dreptate capital
Rolul acestui redistribution constă în susținerea dezvoltării infrastructurii locale, a serviciilor publice și a investițiilor necesare în București, însă criticile vizează modul în care s-a realizat această repartizare, precum și impactul asupra echilibrului financiar al primăriilor. Proiectul de buget pentru 2026 a fost discutat în cadrul ședinței cu o largă dezbatere, fiind susținut de majoritatea consilierilor, dar criticat de opoziție.
Reacții din partea politicienilor și expertizei publice
Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și actual membru al opoziției, a fost unul dintre cei mai vocali critici ai deciziei luate joi. Acesta a afirmat că „bugetul pentru București a fost distrus pe vechiul model, iar actuala repartizare nu reflectă nicipe departe nevoile orașului”. Potrivit lui Drulă, redistribuirea fondurilor trebuie făcută transparent și în acord cu necesitățile reale ale infrastructurii capitalei, în condițiile în care aceste fonduri reprezintă o resursă vitală pentru dezvoltarea orașului.
De altfel, criticile vizează, pe de o parte, faptul că modelul vechi a fost păstrat, deși s-a vorbit despre reforme în modul de alocare a banilor, iar, pe de altă parte, despre faptul că municipiul se va lupta pentru a atrage fonduri suplimentare, în condițiile în care bugetul este deja definitiv. În ultimele săptămâni, au fost formulate și alte critici din partea unor ONG-uri și a reprezentanților administrației locale, care susțin că bugetul nu răspunde în mod adecvat nevoilor reale ale capitalei.
Sunt prevăzute pentru 2026 investiții în infrastructură, sănătate și educație, însă fondurile alocate pentru aceste domenii trebuie să fie suficiente pentru a acoperi solicitările reale ale populației, au mai spus sursele apropiate deciziei.
Ce urmează pentru bugetul Bucureștiului și dezbaterile publice
Hotărârea de joi a marcat un moment important în dezvoltarea bugetului local pentru următorul an, însă deschide și noi discuții despre modul în care trebuie alocate fondurile și despre modelul de redistribuire. Municipalitatea a anunțat oficial că va continua consultările cu reprezentanții societății civile și cu partenerii politici, pentru a ajusta alocarea resurselor în funcție de prioritățile orașului.
La final, șeful administrației locale, Gabriela Firea, a declarat că „bugetul pe 2026 respectă prevederile legale și asigură finanțarea proiectelor majore ale capitalei”. În același timp, s-a anunțat că rectificarea bugetară va avea loc în următoarele săptămâni, pentru a ajusta eventualele diferențe față de estimările inițiale.
Este de așteptat ca dezbaterile referitoare la modelul de alocare a fondurilor să continue și în perioada următoare, pe fondul criticilor și al priorităților care apar în societatea civilă și în mediul politic. Anul viitor va fi decisiv pentru modul în care capitala va gestiona resursele și va răspunde nevoilor unei populații în continuă creștere.
