O privire în lumea cititorilor din Bucureștiul de altădată relevă o imagine nostalgic-educativă: vehiculele numite „bibliobuz” care, timp de aproape două decenii, au adus cultura în cartierele mărginașe ale orașului, în perioada anilor 1970-1992. Aceste autobuze transformate în biblioteci pe roți au reprezentat un mod inovator de a face literatura accesibilă în zone în care librării sau biblioteci tradiționale abia ifăau pas în peisaj.
Bibliobuzul, pionier al culturii în cartierele periferice
Bibliobuzul era mai mult decât un simplu mijloc de transport; era o legătură între cititori și lumea literară. În interiorul autobuzului, rafturile de cărți ocupau tot spațiul disponibil, înlocuind scaunele, pentru ca lectura să fie tot mai comodă. Împrumuturile se făceau pe bază de legitimație, iar întregul serviciu era gratuit, asigurat de o bibliotecară dedicată, conform arhivelor de la Biblioteca Metropolitană București.
Identificat ca o inițiativă socială care avea în centrul său accesul egal la cultură, acest sistem a fost esențial în democratizarea lecturii, mai ales în cartierele precum Berceni, Balta Albă, Drumul Taberei sau Grivița, unde infrastructura culturală era încă în plină dezvoltare. În aceste zone, autovehiculele circulau cu abilitate, facilitând primii pași în lumea literară pentru numeroși bucureșteni. Cele mai solicitate titluri era, pe atunci, „Legendele Olimpului”, “Iliada” sau „Cireșarii”, indicând preferințe pentru povești clasice și aventuri captivante. Pentru mulți dintre cei mici, bibliobuzul a fost chiar prima întâlnire cu lectura, deschizând astfel o ușă spre educație și cunoaștere pe care nu o puteau accesa altfel decât prin aceste vehicule de cultură.
Evoluția accesului la carte și rolul bibliotecilor moderne din București
Timpul a trecut, iar cu el a venit și digitalizarea, schimbând modul în care percepem și accesăm cartea. Astăzi, în București, biblioteca nu mai înseamnă neapărat un autobuz mobil, ci o rețea vastă de 34 de filiale răspândite în toate cele șase sectoare ale orașului. Instituțiile culturale moderne poartă nume precum „Biblionet”, „Artoteca” sau „Mediateca”, și oferă tuturor posibilitatea de a lua contact cu literatura în condiții moderne și eficiente.
Chiar dacă accesul la literatură s-a simplificat considerabil, România se află în continuare la coada Europei în ceea ce privește consumul de carte. Conform Direcției Asociației Editorilor, în 2025, doar 7% dintre români citesc regulat, iar peste jumătate dintre tinerii de peste 18 ani din marile orașe spun că nu au citit o carte în ultimul an. La nivel național, aproximativ 1,3 milioane de oameni fac anual drumuri către biblioteci, librării și târguri de carte, evenimente culturale care celebrează literatura locală și internațională.
Bucureștiul domină acest segment, concentrând aproape jumătate din piața de carte a României, estimată la circa 60 milioane euro pe an, o cifră comparabilă cu cea a unor țări din regiune cu populații mai mici. De-a lungul anului, capitalele organizază târguri precum Gaudeamus, menite să stimuleze cititorii, dar și să promoveze autori și edituri locale.
Chiar dacă evoluția tehnologică a adus beneficii evidente în accesul la informație, ea nu poate înlocui farmecul unei biblioteci care răsună de povești și cunoștințe. În timp ce autobuzele de odinioară au devenit parte din istorie, orașul continuă să-și actualizeze infrastructura culturală, derulând proiecte moderne menite să facă lectura cât mai atractivă. Într-un peisaj în continuă schimbare, una e sigur: dincolo de digitizare, cultura rămâne fundamentul identității orașului, iar această relație nu va înceta niciodată să evolueze.
