Majoritatea bucureștenilor sunt nemulțumiți de calitatea aerului pe care-l respiră, potrivit unui studiu recent realizat în mai multe orașe din România. Cercetarea, efectuată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, a inclus un eșantion de peste 2.100 de respondenți și a scos la iveală discrepanțe semnificative între percepția locuitorilor din diversele orașe analizate.
Bucureștiul, codaș la calitatea aerului
Studiul arată că doar 25% dintre bucureșteni sunt mulțumiți de calitatea aerului, un procent mult sub media generală de 43% înregistrată la nivel național. Comparativ, în Cluj-Napoca, peste jumătate dintre respondenți, 52%, au o percepție pozitivă asupra aerului. Iași se situează și el mai bine decât Capitala, cu 36,7% dintre locuitori satisfăcuți de calitatea aerului.
Datele subliniază și alte probleme majore cu care se confruntă Bucureștiul. Doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, iar 28% au o percepție pozitivă despre infrastructura rutieră. Aceste cifre contrastează puternic cu gradul de satisfacție înregistrat în ceea ce privește transportul public, unde 68% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți.
Impactul spațiilor verzi și al transportului public
În ciuda nemulțumirilor legate de calitatea aerului și infrastructură, bucureștenii par să aprecieze accesul la anumite facilități. Astfel, 68% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesul la locurile de joacă pentru copii, iar 67,5% au o percepție pozitivă despre accesul la zone de sport și relaxare. Studiul arată, de asemenea, că 69,5% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesul la spații verzi și arii naturale urbane, un procent ușor peste media națională de 66%.
Referitor la transportul public, 68% dintre bucureșteni s-au declarat mulțumiți de acesta, în timp ce la Cluj, de exemplu, procentul este de 90%.
În ceea ce privește spațiile verzi, peste 50% dintre respondenți merg în parc de cel puțin două-trei ori pe săptămână sau mai des.
Spațiile verzi și legătura cu sănătatea
Percepția pozitivă asupra spațiilor verzi este susținută de gradul de conștientizare a impactului acestora asupra sănătății. 94% dintre respondenții din București consideră că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate.
Dezvoltarea imobiliară haotică este identificată de bucureșteni drept principala amenințare asupra spațiilor verzi, cu 64,8%, urmată de aruncarea deșeurilor, 48,4%, poluare, 42,8%, defrișare, 43,3%, și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare, 28,9%.
Rețeaua pentru Natură Urbană a subliniat legătura dintre calitatea aerului și spațiile verzi, menționând că parcurile urbane pot reduce efectele poluării.
În 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, conform Institutului Național de Statistică.
