Premierul Ilie Bolojan a făcut recent declarații care aduc în prim-plan o temă sensibilă pentru români: creșterea semnificativă a impozitului pe proprietate în ultimele luni. Într-un interviu acordat televiziunii naționale, liderul Executivului a explicat că, deși această creștere poate părea semnificativă la prima vedere, ea trebuie înțeleasă în contextul comparativ cu alte state din Europa și cu evoluția în timp a sistemului fiscal local.
Creșterea de aproximativ 70% a impozitului, dar cu perspective compatibile cu Europa
“Este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent”, a declarat oficialul, referindu-se la majorarea taxelor pe proprietate aplicată recent în majoritatea localităților din țară. Cu toate acestea, Bolojan a subliniat că această creștere, deși vizibilă în cifre, nu trebuie interpretată exclusiv ca o dublare sau triplare a taxelor, ci ca o ajustare necesară pentru echilibrarea bugetelor locale și facilitarea investițiilor. El a adăugat că, din punctul de vedere al sumei de plată, diferența nu este una dramatică: “Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro”, explicând că în contextul bugetelor familiale, această diferență poate fi gestionată.
Declarația premierului vine pe fondul unor tensiuni în societate, unde majorarea impozitelor a fost percepută ca un obstacol suplimentar pentru proprietarii de case și apartamente, mai ales în zonele cu venituri medii și mici. Însă Bolojan încearcă să tempereze insatisfacția argumentând că, dincolo de procentul aparent mare, suma efectivă de plată rămâne în limite rezonabile în comparație cu alte țări europene. El a precizat că în multe state din Uniunea Europeană, impozitele pe proprietate pot ajunge chiar și la sume duble sau triple față de cele din România, datorită diferentei de nivel de trai și a sistemelor fiscale diferite.
Contextul economic și fiscal al creșterii impozitelor în România
De-a lungul anului trecut, autoritățile locale au fost nevoite să găsească soluții pentru asigurarea fondurilor necesare pentru funcționare și pentru a finanța proiecte de infrastructură, educație sau sănătate. În contextul austerității și al scăderii veniturilor din alte surse, majorarea impozitelor s-a dovedit a fi o soluție temporară, dar și una contestată. Mulți contribuabili au reacționat dur, semnalând creșterea costurilor de întreținere a locuințelor și imposibilitatea unor familii de a face față noii fiscalități.
De asemenea, expertiza arată că aceste majorări au fost calculate astfel încât să nu fie un șoc pentru contribuabili, ci o ajustare graduală. În multe localități, nivelul impozitului pe proprietate a fost ajustat pentru a reflecta valoarea de piață a bunurilor imobiliare, precum și pentru a corespunde standardelor europene. În același timp, guvernul a promis că va monitoriza evoluția și va interveni dacă creșterile devin excesive sau dacă apar situații de inechitate fiscală.
Perspective pe termen mediu
Liderii politici spun că demersul de reajustare a impozitului pe proprietate are, pe termen lung, ca scop stabilizarea finanțelor locale, dar și promovarea unei ordini fiscale echitabile. În același timp, se fac eforturi pentru creșterea nivelului de transparentizare și pentru informarea corectă a populației despre noile reguli. În următoarele luni, poate fi așteptată o evaluare a impactului acestei măsuri, cu posibilitatea de ajustare dacă tendințele vor indica o presiune prea mare asupra cetățenilor.
Între timp, cert este că guvernul va continua discuțiile cu autoritățile locale și reprezentanții societății civile pentru a găsi un echilibru între nevoie de venituri publice și accesibilitatea fiscală. În contextul actual, e clar că o parte din răspuns va fi în continuare uneori dificil de digerat pentru cetățeni, însă perspectivele oficiale susțin că această ajustare este un pas necesar pentru consolidarea resurselor și pentru asigurarea unui nivel de trai sustenabil pe termen lung.
