Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii, între orele 19:00 și 23:00, cu aproximativ 200-300 MW. Reducerea a survenit în urma apelurilor autorităților pentru economisirea energiei, într-un context dificil pentru sistemul energetic național, afectat de seceta severă și temperaturile ridicate, probleme resimțite în întreaga regiune.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că apelul adresat populației, companiilor și instituțiilor a avut efecte măsurabile. Consumul în orele de seară a fost, în majoritatea serilor acestei săptămâni, mai redus decât în mod obișnuit. „Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii și instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate”, a afirmat Bolojan.
Efectele reducerii consumului în orele de vârf
Ilie Bolojan a precizat că, exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au fost cele mai ridicate, consumul de energie a scăzut în fiecare seară. Premierul a apreciat responsabilitatea arătată de cetățeni și companii: „Le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”.
Potrivit premierului, reducerea este relevantă în raport cu nivelurile obișnuite de consum. „Față de 7.700-8.000 MW cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300-7.500-7.700 MW, deci 200-300 MW în minus, ceea ce este foarte important”, a explicat Bolojan. Într-un moment în care producția este afectată de secetă și importurile sunt limitate, reducerea consumului poate contribui la menținerea echilibrului între cerere și ofertă.
„Atunci când ai un deficit de energie, ca efect al secetei pe care o avem nu doar în România, ci în toată regiunea, atunci când capacitatea de a importa este limitată, soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a subliniat Bolojan.
Dezechilibrele sistemului energetic și lipsa stocării
Premierul a explicat că situația actuală nu trebuie privită exclusiv ca o lipsă a capacităților de producție, ci și ca o problemă de echilibrare a sistemului. În timpul zilei, România poate ajunge să aibă o producție importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile. Însă, în orele de seară, când producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat, apare un deficit.
„Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a declarat Bolojan. Potrivit acestuia, problema ar fi fost mai ușor de gestionat dacă România ar fi avut suficiente capacități de stocare. „Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. În schimb, seara avem un deficit de energie pe care l-am fi putut compensa relativ ușor dacă am fi avut capacități de stocare”, a afirmat premierul. Astfel, energia produsă în orele cu producție ridicată ar putea fi stocată și utilizată ulterior, când cererea crește.
Critici la adresa investițiilor întârziate în sectorul energetic
Ilie Bolojan a pus problemele actuale pe seama unor decizii luate în ultimii ani în domeniul energetic. „Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a declarat acesta.
Bolojan a criticat nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, susținând că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele de investiții. „Criticam marile companii de stat pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o treime din ele. În același timp, prin reglementări, am limitat accesul la rețelele electrice”, a spus premierul.
Dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită suficient de rapid de investiții în stocare, consideră Bolojan. „Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a afirmat premierul.
Autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ și componenta de stocare, dar efectele acestor investiții vor fi vizibile în următorii ani. România importă energie din țări precum Bulgaria, Grecia și Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Posibilitatea de a importa este însă limitată atunci când și celelalte state din regiune se confruntă cu un deficit.
Sursa: Digi24
