Premierul Ilie Bolojan propune majorarea vârstei de pensionare în toate domeniile, argumentând că această reformă este indispensabilă pentru a face față provocărilor financiare și sociale cu care se confruntă sistemul de pensii din România. Într-un interviu acordat sâmbătă pentru Digi24, oficialul a evidențiat că într-un context în care bugetul alocat pensiilor devine tot mai insuportabil, creșterea pragului de ieșire la pensie trebuie privită ca o măsură esențială pentru echilibrarea economică și reducerea inechităților sociale.
Noile propuneri ale Guvernului: vârsta de pensionare pentru toate domeniile
Deși până acum discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare s-au concentrat în principal pe sectorul public, în special în domeniul administrației și sănătății, actualul plan vizează extinderea acestei măsuri și asupra altor zone, inclusiv Justiție și Forțele de ordine. La baza acestei decizii stă analiza cheltuielilor mari de la buget, precum și tendința de îmbătrânire a populației, care pune presiune pe sistemul de pensii și de asistență socială.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”, a afirmat Bolojan, precizând că această măsură nu este doar o chestiune de logică economică, ci și o soluție pentru echitatea socială. În opinia sa, odată cu creșterea speranței de viață, trebuie adaptate și condițiile de pensionare, astfel încât să se asigure sustenabilitatea sistemului, diferit de abordarea conceptuală a pensiilor pentru anumite categorii privilegiate, adesea depășite de realitatea demografică.
Impactul asupra sistemului social și economic
Inițiativa guvernamentală a fost primită cu reacții mixte din partea actorilor sociali și economici. Apărați de susținători, care văd în această măsură o necesitate pentru menținerea sustenabilității bugetului de pensii, criticii susțin că mărirea vârstei de pensionare poate duce la dificultăți pentru anumite categorii de angajați, mai ales cei din domenii solicitante fizic sau psihic.
De la începutul anului, discuțiile pe această temă au crescut, fiind alimentate de factori precum scăderea natalității, îmbătrânirea populației și creșterea costurilor cu serviciile sociale. Pentru a fi implementată, însă, această reformă trebuie supusă dezbaterii publice și aprobării legislative, un proces care, cel puțin pentru moment, pare anevoios, dar inevitabil, în condițiile actualei situații.
Contextul european și precedentul românesc
România nu este singura țară europeană confruntată cu dilema pensionării. Multe state ale Uniunii Europene au început să majoreze vârsta de pensionare, în încercarea de a acoperi golurile din sistemele de pensii, care au fost afectate de criza economică și de longevitatea crescută a populației. La nivel național, însă, această măsură se întâmpină cu reticență, fiind percepută ca o schimbare profundă pentru mulți angajați, mai ales pentru cei în activitate de zeci de ani.
Se așteaptă ca, în următoarele luni, Guvernul să pună în dezbatere publică aceste propuneri, urmând să ofere detalii despre modalitatea de implementare și despre eventuale măsuri compensatorii pentru angajați. În contextul european, această schimbare va trebui negociată atent, pentru a evita stângăciile care pot duce la proteste sau la o criză socială.
Între timp, perspectivele rămân în aer, iar opinia publică și sindicatele așteaptă cu interes poziția finală a Guvernului. În condițiile în care demografia și economia impun ajustări radicale ale sistemelor de pensii, rămâne de văzut dacă această măsură va fi bine primită și dacă va reuși să asigure stabilitatea financiară necesară pentru viitor.
